figurazione |
Termini di musica

figurazione |

categurie di dizziunariu
termini è cuncetti

lat. figuratio - immagine, forma, presentazione figurativa, da figuro - forma, forma, decorate, culurite

Unu di i metudi di trasfurmazioni di materiale musicali, grazia à u quali u sviluppu textural hè attivatu in un travagliu (vede Texture), F. hè un modu cumuni è efficaci di dinamizà u tissutu musicali.

Ci sò trè spezie principali F. Melodich. F. in una testa. è polifonichi. custruzzioni di musica. prod. implica una trasfurmazioni varianti di melodica. linee per mezu di copre u principale. soni. In un magazzinu homophonic, stu tipu di F. si manifesta in l'attivazione di voce. In questu casu, i soni figurativi sò determinati da a so rilazioni cù u principale è sò chjamati passendu, ausiliari, detentions, rises, cambiates. armonica F. hè un muvimentu sequential attraversu i soni chì custituiscenu l'accordi (i soni adiacenti à l'accordi sò ancu assai spessu usati). Ritimu. F. hè un ritmicu. una formula chì ripete un sonu o un gruppu di soni è ùn cambia radicalmente i musi. a logica di sta custruzzione. Sti tipi di F. in musica. pratica sò spessu cumminati, furmendu tipi mischi di F., per esempiu. ritmicu-armunia, melodicu-armunia.

F. hè longu usatu in musica. pratica. In i primi stadi di u sviluppu di a musica. prucessi sò stati usati diff. tipi f. - da a figurazione di u ritmu primitivu. schemi è i discrizzioni più sèmplice di fundazioni modali à figurazioni cumplessi. custruzzioni - chants. In u Medievu, F. sò stati usati in u cantu gregorianu (anniversarii) è in a pruduzzione. trovatori, trovatori e minnesingers. I maestri di a polifonia anu utilizatu elementi di F. (detentions, lifts, and cambiates), è ancu figurine estese. custruzzioni in i parti di sviluppu di polifonichi. forme (per esempiu, in sviluppi è interludi di fughe). F. hè stata largamente utilizata in i generi di prelude, chaconne, fantasia è sarabande. I campioni di a tecnica di F. sò cuntenuti in a chjesa bizantinu. musica è in russu. opere corali. Seculi XV-XVIII In l'era di u bassu generale, F. si sparghje in a pratica di l'improvisazioni d'urgani è di clavi, ancu s'è i teorichi di u bassu generale in i so trattati anu pocu attente à i prublemi di F. è ricumandenu chì F. sia utilizatu in una di e voci solu quandu l'altru hè melodicu. u muvimentu si ferma. In l'opera di i clavecinisti francesi è l'inglesi. virginalisti F. divintò unu di i capi. modi di sviluppà a musica. materiale in instr. forme, induve spessu rapprisentanu una estensione di melismach. gruppi. In l'era di u classicismu, F. eranu sistematicamenti usati in instr. prod. (in particulare in variazioni - cum'è u modu più impurtante di variazioni ornamentali), è in wok. (in l'aria di l'opera è l'ensemble) sia in a musica seculare sia in a musica di a chjesa (in parti separati di massa, in Russia - in opere di cultu di DS Bortnyansky, MS Berezovsky, etc.). In u travagliu di cumpusituri romantichi, in cunnessione cù l'evoluzione di u pensamentu modale, a frase era spessu saturata di cromaticismu. In a musica riclamà ve 15 seculu. F. sò usati in decomp. forme, sicondu u stilu individuale di u cumpusitore, nantu à arti specifiche. compiti.

Da vede: Catuar G., Corso teorico di l'armunia, parte 2, M., 1925; Tyulin Yu., Una guida pratica per una introduzione à l'analisi armonica basatu nantu à i coralli di Bach, L., 1927; u so, Parallelismi in a teoria è a pratica musicali, L., 1938; u so propiu, A duttrina di a struttura musicale è a figurazione melodica, libru. 1 – Texture musicale, M., 1976, libru. 2 – Figurazione melodica, M., 1977 ; Rudolf L., Armonia, Baku, 1938; Mazel L., O melodia, M., 1952 ; Karastoyanov A., Armunia polifonica, M., 1964; Uspensky H., Old Russian Canting Art, M., 1965, 1971; Kurth E., Grundlagen des linearen Kontrapunkts.., Berna, 1917, B., 1922 Tosh E., Melodielehre, V., 1931 (traduzzione russa - Toh E., Teaching about melody, M., 1923); Schmitz H.-P., Die Kunst der Verzierung im 1928 Jahrhundert Instrumentale und vocale Musizierpraxis in Beispielen, Kassel, 18; Ferand E., Die Improvisation in Beispielen aus neuen Jahrhunderten abendlandischer Musik Mit einer geschichtlichen Einführung, Köln, 1955; Szabolcsi B., A meludia türténete Vazlatok a zenei stilus m'ltjbbul 1956 kiadbs, Bdpst, 2 (traduzzione in inglese - A storia di a melodia, NY, 1957); Apel W., Cantu gregorianu, Bloomington, (Indianapolis), 1965; Ghominski J., Historia harmonii i kontrapunktu, t. 1958, Kr., 1, Paccagnella E., La formazione del linguaggio musicale, pt. 1958. Il canto gregoriano, Roma, 1; Wellesz E., Melody construction in Byzantine chant, Belgrade-Ochride, 1961; Mendelsohn A., Melodia si arta onvesmontarn ei, Buc., 1961; Arnold R., L'arti di l'accumpagnamentu da un thoroughbass, cum'è praticatu in i seculi 1963 è 1, v. 2-1965, NY, XNUMX.

EV Gertzman

Lascia un Audiolibro