Teoria di a Musica
Cari musicisti ! A musica accumpagna una persona in tutta a so vita. A musica stessu vene à a vita solu in una performance live, in u sonu veru. È per questu avete bisognu di un interprete chì maestri maestriamente u so strumentu musicale è, sicuru, chì capisce bè cumu funziona a musica: à quali lege ubbidisce è à quali regule vive. Cunnisciamu sti liggi è saremu felici di parlà di elli. U materiale hè prisentatu in una lingua simplice è comprensibile, cuntene assai esempi di sonu. Inoltre, pudete immediatamente pruvà a vostra cunniscenza: à u vostru serviziu sò parechje esercizii pratichi interattivi - testi di musica. Ancu à u vostru serviziu sò strumenti musicali virtuali: un pianoforte è una chitarra, chì renderanu l'apprendimentu più visuale è simplice. Tuttu chistu vi aiuterà facilmente è cun interesse per immerse in u maravigliu mondu di a musica. U megliu capisce a teoria musicale, più profonda serà a cunniscenza è a percepzione di a musica stessa. E speremu sinceramente chì u nostru situ vi aiuterà cù questu. Benvenuti à u maravigliu mondu di a musica!
Segnu è lanterna : prugramma di educazione musicale
U segnu è a lanterna sò dui magnifichi segni di abbreviazione in a scrittura musicale, chì permettenu di salvà assai in carta è pittura. Eseguinu una funzione di navigazione è sò aduprati quandu, durante a realizazione di un travagliu, hè necessariu di ripetiri o saltà un fragmentu di una durata significativa. Assai spessu segno è una lanterna sò usati in parechje, "travagliu cum'è una squadra", ma a so riunione in un travagliu ùn hè micca necessariu, qualchì volta sò usati separatamente. Сеньо (segnu) - questu hè un signu chì indica induve principià a repetizione. U mumentu dopu chì vulete andà à a ripetizione hè marcatu in u ...
Brevis : prugramma di educazione musicale
Breve hè una durata musicale chì cuntene duie note intere. In a musica di u periodu classicu-romanticu è i tempi muderni, i brevi sò usati relativamente raramente. Un esempiu impressiunanti da a literatura musicale hè u ghjocu "Sphinxes" da u ciclu di pianoforte "Carnaval" di R. Schumann. Curiosamente, a stessa parola brevis tradutta da u latinu "cortu". Ricurdativi di a famosa spressione: Vita brevis, ars longa (A vita hè corta, l'arte hè eterna). In u Medievu, u brevis era unu di i più cumune durazioni brevi, è a nota muderna "tuttu" era chjamata semibrevis, vale à dì, a mità di brevis, dui brevis inseme (o quattru interi) formanu una duration longa (longa -). longu).
Accolade: prugramma educativu musicale
Accolade - questu hè un bracket chì unisce staves. Ci sò i seguenti tipi di accordi: Accolade direttu cumuni o linea iniziale - stu tipu d'accordu hè una linea verticale chì cunnetta tutti i pentagrammi di a partitura. Questu hè, u compitu di questu accolade hè di mustrà tutte e parte chì deve esse realizatu simultaneamente. L'accolta diretta di u gruppu identifica gruppi di strumenti o artisti in a partitura (per esempiu, un gruppu di strumenti di legnu o ottone, un gruppu di strumenti di corda o una batteria di strumenti di percussione, è ancu un coru o un gruppu di cantanti solisti). Hè un parentesi quadratu "grassu" cù un "whisker". Riconoscimenti supplementari…
Intervalli caratteristici di armunia maiò è armunia minore
L'intervalli caratteristici appariscenu solu in armunia maiò è armonica minore. Ci hè solu quattru intervalli caratteristici, questi sò dui pariglii di intervalli interconnessi aumentati è diminuiti: a seconda aumentata è a settima diminuita (uv. 2 è mind.7); quinta aumentata è quarta diminuita (uv.5 è um.4). Comu parte di ognunu di l'intervalli caratteristici, deve esse un passu caracteristicu, vale à dì un passu chì cambia per u fattu chì u modu diventa armonicu. Per maiò, questu hè u sestu passu più bassu, è per minore, questu passu hè u settimu aumentatu. U passu caratteristicu hè o u sonu più bassu di l'intervallu caratteristicu o u sopra. In generale, tappe VI, VII,...
Tritoni di i tipi naturali è armonichi di maiori è minori
Tritoni includenu dui intervalli - un quintu diminuitu (dim. 5) è un quartu aumentatu (v.4). U so valore qualitativu hè di trè toni sanu, è sò enarmonici uguali (vale à dì, sò u listessu, malgradu a notazione è u nome differenti). Quessi sò intervalli pari, postu chì uv.4 hè l'inversione di a mente.5 è vice versa, vale à dì, sò mutualmente invertibili. Sè vo susciteghja u sonu più bassu di a mente da una ottava. 5, è lasciate u sicondu sonu in u locu, avete SW. 4 è vice versa. In a tonalità in cundizzioni diatonica, ci vole à pudè truvà solu 4 tritoni: duie quinte diminuite è currispundenu, dui quarti ingrandati. Chì…
Cumu hè l'aprenu in una scola di musica?
Nanzu, i studienti anu studiatu in scole di musica per 5 o 7 anni - dipende da a specialità scelta (vale à dì, nantu à l'instrumentu d'insignamentu). Avà, in cunnessione cù a riforma graduali di sta branca di l'educazione, i termini di furmazione sò cambiati. I scoli muderni di musica è d'arte offrenu dui prugrammi per sceglie - pre-prufessiunale (8 anni) è generale di sviluppu (vale à dì, un prugramma ligeru, in media, pensatu per 3-4 anni). U sughjettu più impurtante in una scola di musica Duie volte à settimana, u studiente assiste à lezioni in a specialità, vale à dì, amparà à ghjucà u strumentu ch'ellu hà sceltu. Queste lezioni sò nantu à una basa individuale. Un maestru in…
Cumu è quandu cumincià à insignà a musica à un zitellu?
Cume si dice, ùn hè mai troppu tardi per amparà. Trà i musicisti prufessiunali ci sò quelli chì sò ghjunti à a musica cum'è adulti. Sè vo studiate per sè stessu, allora ùn ci hè certamente micca restrizioni. Ma oghje parlemu di i zitelli. Quandu duveranu cumincià à amparà a musica è quandu hè u megliu tempu per mandà u so figliolu à una scola di musica? Prima di tuttu, vogliu enfatizà l'idea chì studià a musica è studià in una scola di musica ùn sò micca listessa cosa. Hè megliu cumincià à cumunicà cù a musica, vale à dì à sente, cantà è ghjucà u strumentu sè stessu u più prestu pussibule. Lasciate chì a musica entre in un...
Hè pussibule à amparà à sente, o How to fall in love with solfeggio?
U nostru articulu hè dedicatu à cumu amparà à sente è indovinà intervalli o accordi à l'arechja. Forsi ogni zitellu li piace à studià induve riesce. Sfurtunatamente, u solfeghju diventa spessu un sugettu micca amatu per via di a so cumplessità per certi studienti. Tuttavia, questu hè un sughjettu necessariu, chì sviluppa bè u pensamentu musicale è l'audizione. Probabilmente, tutti quelli chì anu studiatu in una scola di musica sò familiarizati cù a situazione seguente: in una lezioni di solfeghju, certi zitelli analizà facilmente è realizanu travaglii musicali, mentri àutri, à u cuntrariu, ùn capiscenu micca ciò chì succede da lezioni à lezioni. Chì ghjè u mutivu di questu - pigrizia, incapacità di move u cervellu, un incomprensibile ...
Circa a microcromatica armonica
Quanti culori ci sò in un arcubalenu? Sette - i nostri compatrioti risponderanu cun fiducia. Ma u screnu di l'urdinatore hè capaci di ripruduce solu 3 culori, cunnisciuti da tutti - RGB, questu, rossu, verde è blu. Questu ùn ci impedisce micca di vede tuttu l'arcubalenu in a figura dopu (Fig. 1). Fig.1. Arcobalenu. In inglese, per esempiu, per dui culori - blu è cian - ci hè una sola parola blu. È l'antichi grechi ùn avianu micca una parolla per u blu. I Giapponesi ùn anu micca una designazione per u verde. Parechji populi "vedenu" solu trè culori in l'arcubalenu, è certi ancu dui. Chì ghjè u…
Chjavi novi
A notte di u 23 à u 24 di settembre, Johann Franz Encke, chì avia appena celebratu u so 55 anniversariu, hè statu battutu persistente in casa. Heinrich d'Arre, un studiente senza fiatu, stava à a porta. Dopu avè scambiatu un paru di frasi cù u visitatore, Encke s'era prestu prestu, è i dui si n'andò à l'Osservatoriu di Berlinu guidatu da Encke, induve un Johann Galle ugualmente eccitatu li aspittava vicinu à u telescopiu riflettente. L'osservazioni, à quale l'eroi di u ghjornu s'unì in questu modu, durò finu à a mità di trè di notte. Allora in u 1846, l'ottu pianeta di u sistema sulari, Nettunu, hè statu scupertu. Ma a scuperta hà fattu ...