Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle
Teoria di a Musica

Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle

Un intervalu musicale hè a cunsonanza di duie note è un gap, vale à dì a distanza trà elli. Una cunniscenza dettagliata di intervalli, i so nomi è i principii di custruzzione hà fattu in l'ultimu numeru. Sè avete bisognu di qualcosa per rinfriscà a vostra memoria, allora un ligame à u materiale precedente serà datu quì sottu. Oghje avemu da cuntinuà u studiu di intervalli, è in particulare, avemu da cunsiderà dui di e so proprietà assai impurtanti: valori quantitativi è qualitativi.

LEGGIU SU INTERVALLI QUI

Siccomu l'intervallu hè a distanza trà i soni, sta distanza deve esse misurata in qualchì modu. L'intervallu musicale hà duie dimensioni tali - un valore quantitatiu è qualitatiu. Chì ghjè ? Scupritemu.

U valore quantitatiu di l'intervallu

valore quantitativo dice circa quanti passi musicali copre un intervallu. Dunque, hè sempre qualchì volta chjamatu un valore di passu. Avete digià familiarizatu cù sta misurazione di l'intervallu, hè spressione in numeri da 1 à 8, cù quale intervalli sò indicati.

Ricurdemu ciò chì significanu questi. nùmeru? Prima, elli nomu l'intervalli stessi, postu chì u nome di l'intervallu hè ancu un numeru, solu in latinu:

Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle

Siconda, questi i numeri mostranu quantu sò distanti dui soni intervalli - bassa è sopra (basu è cima). U più grande u numeru, u più largu l'intervallu diventa, u più alluntanati i dui soni chì u custituiscenu sò:

  • U numeru 1 indica chì dui soni sò nantu à u stessu livellu musicale (chì hè, in fattu, prima hè a ripetizione di u listessu sonu duie volte).
  • U numeru 2 significa chì u sonu più bassu hè nantu à u primu passu, è u sonu superiore hè nantu à u sicondu (vale à dì, in u prossimu, u sonu adiacente di a scala musicale). Inoltre, u countdown di i passi pò esse cuminciatu da ogni sonu chì avemu bisognu (ancu da DO, ancu da PE o da MI, etc.).
  • U numeru 3 significa chì a basa di l'intervallu hè nantu à u primu passu, è a cima hè in u terzu.
  • U numeru 4 trasmette chì a distanza trà e note hè 4 passi, è cusì.

U principiu chì avemu appena discrittu hè più faciule da capisce cù un esempiu. Custruemu tutti l'ottu intervalli da u sonu PE, scriviteli in note. Avete vistu: cù un aumentu di u nùmeru di passi (vale à dì, un valore quantitativo), a distanza, a distanza trà a basa di PE è u sicondu sonu superiore di l'intervallu, aumenta ancu.

Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle

Valeur qualitative

Valeur qualitativee valore di tonu (second nome) dice quantu toni è semitoni sò in l'intervallu. Per capiscenu questu, devi prima ricurdà ciò chì sò un semitone è un tonu.

Semitone hè a distanza più chjuca trà dui soni. Hè assai còmuda d'utilizà u teclatu di u pianoforte per una megliu comprensione è più chiarità. U teclatu hà chjavi neri è bianchi, è si sò ghjucati senza spazii, allora ci sarà una distanza di semitone trà dui chjavi adiacenti (in u sonu, sicuru, è micca in locu).

Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle

Per esempiu, da C à C-SHARP, un semitone (un semitone quandu avemu cullatu da una chjave bianca à u più vicinu neru), da C-SHARP à una nota PE hè ancu un semitone (quandu avemu falatu da un neru). chjave à u biancu più vicinu). In listessu modu, da F à F-SHOT è da F-SHOT à G sò tutti esempi di semitoni.

Ci sò semitoni nantu à u teclatu di u pianoforte, chì sò furmati solu da chjavi bianchi. Ci sò dui: MI-FA SI è DO, è ci vole à ricurdà.

Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle

IMPORTANTE! Halftone pò esse aghjuntu. È, per esempiu, si aghjunghje dui semitoni (dui mità), avete un tonu sanu (un sanu). Per esempiu, i semitoni DO cù CSHAR è trà CSHAP è PE aghjunghjenu un tonu tutale trà DO è PE.

Per fà più faciule per aghjunghje tons, ricordate e regule simplici:

  1. Regula di u culore biancu. Se ci hè una chjave negra trà dui chjavi bianchi adiacenti, allora a distanza trà elli hè 1 tonu sanu. Se ùn ci hè micca una chjave negra, allora hè un semitone. Questu hè, risulta chì: DO-RE, RE-MI, FA-SOL, SOL-LA, LA-SI sò toni interi, è MI-FA, SI-DO sò semitoni.Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle
  2. Regula di u culore neru. Sì dui chjavi neri adiacenti sò siparati da una sola chjave bianca (solu una, micca dui!), Allora a distanza trà elli hè ancu 1 tonu sanu. Per esempiu: C-SHARP è D-SHARP, F-SHARP è G-SHARP, A-FLAT AND SI-FLAT, etc.Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle
  3. Regula bianca è negra. In grandi spazii trà i chjavi neri, s'applica a regula di a croce o a regula di i toni bianchi è neri. Allora, MI è F-SHARP, è ancu MI-FLAT è FA sò toni interi. De même, les tons entiers sont SI avec C-SHARP et SI-Flat avec C régulier.Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle

Per voi avà, u più impurtante hè d'amparà cumu aghjunghje toni, è amparate cumu per determinà quanti toni o semitoni sò adattati da un sonu à l'altru. Pratichemu.

Per esempiu, avemu bisognu di determinà quanti toni sò trà i soni di u sestu D-LA. I dui soni - sia do è la, sò inclusi in a partitura. Cunsideremu: do-re hè 1 tonu, allora re-mi hè un altru tonu 1, hè digià 2. In più: mi-fa hè un semitone, a mità, aghjunghje à i 2 toni esistenti, avemu digià 2 toni è mezu. . I prossimi soni sò fa è sal: un altru tonu, in totale digià 3 è mezzo. È l'ultimu - salinu è la, ancu un tonu. Allora avemu ghjuntu à a nota la, è in tuttu avemu ottinutu chì da DO à LA ci sò solu 4 toni è mezu.

Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle

Avà facemu da noi ! Eccu alcuni esercizii per voi per praticà. Cunta quanti toni:

  • in terzi DO-MI
  • in u quartieru FA-SI
  • in sexte MI-DO
  • in ottava DO-DO
  • in quinta D-LA
  • in l'esempiu WE-WE

Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle

Ebbè, cumu ? Avete gestitu ? I risposti curretti sò: DO-MI – 2 toni, FA-SI – 3 toni, MI-DO – 4 toni, DO-DO – 6 toni, RE-LA – 3 toni è mezu, MI-MI – zero toni. Prima hè un tali intervallu in u quale ùn abbandunemu micca u sonu iniziale, per quessa, ùn ci hè micca una distanza reale in questu è, per quessa, zero toni.

Chì ghjè un valore di qualità?

U valore qualitatiu dà novi varietà di intervalli. Sicondu questu, i seguenti tipi di intervalli sò distinti:

  1. Net, ci sò quattru prima, quarta, quinta è ottava. L'intervalli puri sò denotati da una piccula lettera "h", chì si trova davanti à u numeru di l'intervallu. Questu hè, una prima pura pò esse abbreviata cum'è ch1, un quartu puro - ch4, un quinto - ch5, una ottava pura - ch8.
  2. picculu, Ci sò ancu quattru - questu hè seconde, terza, sesta è sette. I intervalli chjuchi sò indicati da una lettera "m" (per esempiu: m2, m3, m6, m7).
  3. Big - ponu esse listessi chì i chjuchi, questu hè secondu, terzu, sestu è settimu. Grandi intervalli sò indicati da una piccula lettera "b" (b2, b3, b6, b7).
  4. riduzzione - ponu esse qualsiasi intervalli eccettu prima. Ùn ci hè micca una prima ridutta, postu chì ci sò 0 toni in una prima pura è ùn ci hè solu un locu per riduce (u valore qualitatiu ùn hà micca valori negativi). L'intervalli ridotti sò abbreviati cum'è "mente" (min2, min3, min4, etc.).
  5. Aumentatu - pudete aumentà tutti i intervalli senza eccezzioni. A designazione hè "uv" (uv1, uv2, uv3, etc.).

Prima di tuttu, avete bisognu di trattà cù intervalli puliti, chjuchi è grandi - sò i principali. E quelli ingrandati è ridotti vi cunnettaranu più tardi. Per custruisce un intervallu grande o chjucu, avete bisognu di sapè esattamente quantu toni sò in questu. Basta à ricurdà di sti valori (in prima, pudete scrive nantu à un fogliu di trucchi è fighjà constantemente quì, ma hè megliu amparà subitu). Allora:

Prima pura = 0 tons Seconda minore = 0,5 toni (mezzu tonu) Seconda maiò = 1 tonu Terza minore = 1,5 toni (un tonu è mezu) Terzu maiò = 2 toni Puru quartu = 2,5 tons (dui è mezu) Quinta pura = 3,5 toni (trè è mezzo) Picculu sestu u4d XNUMX toni Grande sesta u4d 5 toni (quattru è mezu) Settima petite = 5 toni Settima Major = 5,5 toni (cinque è mezzo) Ottava pura = 6 toni

Per capisce a diffarenza trà intervalli chjuchi è grandi, fighjate è ghjucate (cantà) l'intervalli custruiti da u sonu à:

Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle

Mettimu avà a nova cunniscenza in pratica. Per esempiu, custruemu tutti l'intervalli listati da u sonu PE.

  • Prima pura da RE hè RE-RE. Cù prima ùn avemu mai da preoccupari, hè sempre solu a ripetizione di un sonu.
  • Sicondi sò grandi è chjuchi. Un secondu da RE, questi sò generalmente i soni di RE-MI (2 passi). In un picculu secondu ùn deve esse solu a mità di tonu, è in un grande secondu - 1 tonu sanu. Fighjemu u teclatu, verificate quanti toni da RE à MI: 1 tonu, chì significa chì u sicondu custruitu hè grande. Per piglià un picculu, avemu bisognu di riduce a distanza da a mità di tonu. Cumu fà? Bastamu solu u sonu superiore da a mità di tonu cù l'aiutu di un pianu. Avemu: RE è MI-FLAT.
  • Terti sò ancu di dui tipi. In generale, u terzu da RE hè i soni di RE-FA. Da RE à FA - un tonu è mezu. Chì dice ? Chì questu terzu hè chjucu. Per piglià un grande, avemu bisognu avà, à u cuntrariu, per aghjunghje a mità di tonu. Aghjunghjemu questu: aumentemu u sonu superiore cù l'aiutu di un sharp. Avemu: RE è F-SHARP - questu hè un grande terzu.
  • Net quart (ch4). Contemu quattru passi da PE, avemu PE-SOL. Verificate quanti toni. Duverebbe esse dui è mezzo. È ci hè ! Questu significa chì tuttu hè bè in questu quartu, ùn ci hè bisognu di cambià nunda, ùn ci hè bisognu di aghjunghje alcunu sharp è flat.
  • Quintu perfettu. Ricurdemu a designazione - h5. Allora, avete bisognu di cuntà da PE cinque passi. Quessi seranu i soni RE è LA. Ci sò trè toni è mezu trà elli. Esattamente quantu deve esse in una quinta pura normale. Allora, ancu quì, tuttu hè bè, è ùn ci hè micca bisognu di signali extra.
  • I sessi sò chjuchi (m6) è grande (b6). I sei passi da RE sò RE-SI. Avete cuntatu i toni ? Da RE à SI - 4 toni è mezu, dunque, RE-SI hè un sestu grande. Facemu un picculu - abbassemu u sonu superiore cù l'aiutu di un pianu, sguassate cusì un semitone extra. Avà u sestu hè diventatu chjucu - RE è SI-FLAT.
  • Septims - sevens, ci sò ancu dui tipi. U settimu da RE hè i soni di RE-DO. Ci sò cinque toni trà elli, vale à dì, avemu ricevutu un picculu settimu. È per esse grande - avete bisognu di aghjunghje più. Ricurdativi cumu? Cù l'aiutu di un sharp, aumentemu u sonu superiore, aghjunghje un altru mezzu tonu per fà cinque è mezu. Soni di u settimu maiò - RE è C-SHARP.
  • Una ottava pura hè un altru intervallu cù quale ùn ci sò micca prublemi. Avemu ripetutu u PE in cima, cusì avemu un ottava. Pudete verificà - hè pulita, hà 6 tons.

Scrivemu tuttu ciò chì avemu avutu nantu à un bastone musicale:

Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle

Eccu, per esempiu, avete ancu intervalli custruiti da u sonu di MI, è solu da u restu di e note - per piacè, pruvate à custruisce sè stessu. Avete bisognu di praticà? Ùn sò micca tutte e risposte pronte nantu à u solfeghju per scrive?

Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle

È per via, intervalli pò esse custruitu micca solu up, ma dinù down. Solu in questu casu, avemu bisognu di manipulà u sonu più bassu tuttu u tempu - se ne necessariu, alzà o calà. Cumu sapete quandu alzà è quandu calà ? Fighjate à u teclatu è analizà ciò chì succede: a distanza cresce o diminuisce? A gamma si allarga o si restringe? Ebbè, in cunfurmità cù e vostre osservazioni, fate a decisione bona.

Se custruemu l'intervalli, allora l'aumentu di u sonu più bassu porta à un ristrettu di l'intervallu, una diminuzione di u numeru di toni-semitoni. È a diminuzione - à u cuntrariu, l'intervallu si espansione, u valore di qualità aumenta.

Fighjate, avemu custruitu l'intervalli quì sottu da e note à D è D per vede. Pruvate à capisce:

Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle

Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle

È da MI in giù, custruemu inseme, cù spiegazioni.

  • Prima pura da MI - MI-MI senza cumentu. Ùn si pò custruiscia una prima pura nè in fondu nè in sopra, perchè chjappà in u locu : nè quì nè quì, hè sempre listessa.
  • Secondi: da MI - MI-RE, se custruite. A distanza hè 1 tonu, chì significa chì un secondu hè grande. Cumu fà chjuchi Hè necessariu di ristrettu l'intervallu, sguassate un semitone, è per questu avete bisognu di calà u sonu (u sopra ùn pò micca esse cambiatu) per tirallu un pocu, vale à dì, per elevà cù un sharp. Avemu ottene: MI è D-SHARP - una piccula seconda sottu.
  • Terzi. Pudemu da parte trè gradini (MI-DO), avemu un terzu grande (2 toni). Anu tiratu u sonu più bassu per mezu di un tonu (C-SHARP), ottene un tonu è mezu - un picculu terzu.
  • Un quartu perfettu è un quintu perfettu quì sò, francamente, normali: MI-SI, MI-LA. Se vulete - verificate, cuntate i toni.
  • Sextes da MI : MI-SOL hè grande, nò ? Perchè ci sò 4 toni è mezu in questu. Per diventà chjucu, avete bisognu di piglià sol-sharp (qualcosa solu sharps è sharps, micca un unicu pianu - in qualchì manera ancu senza interessu).
  • Septima MI-FA hè grande, è chjucu hè MI è FA-SHARP (ugh, sharp again!). È l'ultimu, u più difficiule hè una ottava pura: MI-MI (ùn l'avete mai custruitu).

Videmu ciò chì hè accadutu. Certi sharp sò cuntinui, micca un solu pianu. Ben, almenu ùn hè micca sempre u casu. Se custruite da altre note, allora i piani ponu ancu esse truvati quì.

Valeur quantitative et qualitative de l'intervalle

Per via, s'è scurdatu ciò chì sò sharp, flat è bekar. Ebbè, qualchì volta succede... Chì pò esse ripetutu in QUESTA PAGINA.

Per custruisce è truvà intervalli, per cuntà i toni, avemu spessu bisognu di un teclatu di pianoforte davanti à i nostri ochji. Per comodità, pudete stampà u teclatu disegnatu, tagliatu è mette in u vostru libru di travagliu. È pudete scaricà u biancu per stampà da noi.

PREPARAZIONE DI TASTIERA DI PIANO - DOWNLOAD

Tabella di intervalli è i so valori

Tuttu u materiale di stu grande articulu pò esse ridutta à una piccula piastra, chì vi mustraremu avà. Pudete ancu ridisegnate stu fogliu di solfeghju in u vostru librettu, in un locu in un locu evidenti, cusì chì l'avete sempre davanti à l'ochji.

Ci saranu quattru culonni in a tavula: u nome cumpletu di l'intervallu, a so designazione corta, u valore quantitatiu (vale à dì, quanti passi sò in questu) è u valore qualitatiu (quanti toni). Ùn vi cunfundite? Per comodità, pudete fà una versione abbreviata (solu a seconda è l'ultima colonna).

nomu  intervallu appuntamentu  intervalluQuantu  passi Quantu  toni
pura primaч1 1 art.Elementu 0 
seconda minore  m2 2 art.  Elementu 0,5 
seconda maiò   b22 art.Elementu 1
terza minore m33 art.Elementu 1,5
terzu maiò b3 3 art.Elementu 2
quartu pulitu  ч44 art.Elementu 2,5
quintu perfettu ч5 5 art. Elementu 3,5
sesta minorem66 art.Elementu 4
sesta maiòb6 6 art.Elementu 4,5
septima minorem7 7 art.Elementu 5
settimu maiòb77 art.Elementu 5,5
ottava puraч88 art. Elementu 6

Hè tuttu per avà. In i prossimi numeri, continuerete u tema "Intervalli", ampararete cumu fà e so cunversione, cumu per ottene intervalli aumentati è diminuiti, è ancu ciò chì i newts sò è perchè campanu in un libru di musica, è micca in u libru. oceanu. À prestu!

Lascia un Audiolibro