Conservatoriu |
Termini di musica

Conservatoriu |

categurie di dizziunariu
termini è cuncetti

itali. conservatorio, conservatorio francese, ing. conservatoriu, germe. Conservatorium, da lat. conservare - prutezzione

In principiu, K. eranu chjamati muntagne in Italia. refugghi per l'orfani è i senza casa, induve i zitelli anu insignatu l'artisgiani, è ancu a musica, in particulare u cantu (per furmà i cantori per i cori di a chjesa). U primu di elli hè u 1537 in Napuli - "Santa Maria di Loreto". Au XVIe siècle, 16 autres refuges furent ouverts à Naples : « Pieta dei Turchini », « Dei crede di Gesu Cristo » et « Sant'Onofrio a Capuana ». In u 3u seculu l'insignamentu di a musica hà pigliatu DOS. postu in l'educazione di i zitelli d'adopru. I refugghi anu furmatu ancu cantanti è coristi. In u 17 "Santa Maria di Loreto" è "Sant'Onofrio" si fussinu, ricevendu u nome. K. « Loreto à Capuana ». In u 1797, i 1806 orfanaghji restanti si uniscenu à ella, furmendu u Rè. Music College, dopu King. K. « San Petru à Maiella ».

In Venezia, stabilimenti di stu tipu. ospedale (vale à dì, l'uspidale, l'orphelinat, l'orfanatru per i poveri, i malati). Au XVIe siècle célèbres : “Della Pieta”, “Dei Mendicanti”, “Incurabili” et ospedaletto (uniquement pour les filles) “Santi Giovanni e Paolo”. In u XVIIImu seculu l'attività di sti stabilimenti hè calata. Fondée en 16, la Société Benedetto Marcello a ouvert la musique à Venise. U liceu, chì diventò un liceu statale in u 18, hè statu equiparatu à una scola superiore in u 1877, è in u 1895 hè statu trasfurmatu in un liceu statale. K. im. Benedetto Marcellu.

In Roma in u 1566, Palestrina fundò una cungregazione (società) di musicisti, da u 1838 - l'Accademia (situata in diverse chjese, cumpresa a Basilica di Santa Cecilia). In u 1876, à l'Accademia "Santa Cecilia" hà apertu a musica. liceu (dipoi u 1919 K. "Santa Cecilia").

In u XVIIImu seculu ital. K., induve i stranieri anu studiatu ancu, hà digià ghjucatu un rolu maiò in a furmazione di cumpusitori è musicisti. A causa di u crescente bisognu di a furmazione di prof. musicisti in parechji paesi Zap. L'Europa in u 18u seculu ci era una musica speciale. istituzioni. À mezu à i primi istituzioni di stu tipu hè u Rè. una scola di cantu è di recitazione in Parigi (urganizata in u 18 à l'Accademia Reale di Musica ; in u 1784 si fusiona cù a scola di musica di a Guardia Naziunale, furmendu l'Istitutu Naziunale di Musica, da u 1793 a Facultà di Musica è di Recitazione). (In u 1795, a Schola Cantorum hè stata aperta ancu in Parigi.) In u 1896, u Rè hà cuminciatu à travaglià in Stoccolma. Scola Superiore di Musica (da u 1771 Accademia di Musica, da u 1880 K.)

Qualchi musica. uch. istituzioni cum'è K. sò chjamati accademii, muse. in-tami, scole superiori di musica, licei, culleghji. In u 19u seculu, parechji clubs sò stati creati: in Bologna (in u 1804 u Liceu di Musica, in u 1914 hà ricevutu u statutu di club, in u 1925 hè statu chjamatu dopu à G. B. Martini, dapoi u 1942 u Statu K. chjamatu dopu à G. B. Martini), Berlin (in 1804 scola di cantu, fundata da C. F. Zelter, in u stessu locu in u 1820 una istituzione educativa speciale fundata da ellu, da u 1822 Istitutu per a furmazione di organisti è i prufessori di a scola di musica, da u 1875 Istitutu Reale di Musica di l'Eglise, da u 1922 l'Accademia Statale di Musica Chjesa è Scola, in 1933-45 a Scola Superiore di Educazione Musicale, allora inclusa in a Scola Superiore di Musica, in a listessa cità in u 1850, fundata da Y. Stern, più tardi u Conservatoriu Stern, dopu a cità di K. (in Berlinu Ovest), in u stessu locu in 2 a Scola Superiore di Musica, fundata da J. Joachim, in u listessu locu in u 1869 u Statu K., dopu a Scola Superiore di Musica chjamata dopu à X. Eisler), Milan (in u 1950 a Scola di Musica, da u 1808 u G. Verdi C.), Firenze (in u 1908 a scola à l'Accademia di Arti, da u 1811 l'Istitutu di Musica, da u 1849 a Scola di Musica, da u 1851 u Rè di a Musica. in-t, dapoi 1860 K. elli. L. Cherubini), Prague (1912; in u stessu locu in u 1811 l'Accademia di l'Arti, chì hà un dipartimentu di musica), Bruxelles (in u 1948 l'Ecole Musicale e, in u 1812 à a so basa Korol. scola di cantu, da 1823 K.), Varsavia (in u 1832, u dipartimentu di musica à a Scola Dramatica, in u 1814 a Scola di Musica è Art Dramatic; in u stessu locu in u 1816 nantu à a basa di a facultà di belle arti à u Istitutu di Musica è Recitazione, da u stessu annu K., da 1821 Istitutu di Musica), Vienna (in u 1861 à l'iniziativa di a Società di l'Amici di a Musica - Scola di Cantu, da u 1817 K., da u 1821 l'Accademia di Musica è Stage Performance . Art-va), Parkhme (in 1908 Choir School, da 1818 Istitutu di Arti è Mestieri, da 1821 Carmine Music School, da 1831 K. chjamatu dopu à A. Boito), Londra (1888, Accademia Reale di Musica), L'Aia (in u 1822 a Scola di Musica di u Re, da u 1826 K.), Liegi (1908), Zagabria (in u 1827 a Società Musikverein, da u 1827 l'Istitutu di Musica di a Terra di u Populu). dopu - l'Istitutu di Musica Croata). in-t, da u 1861 l'Accademia di Musica, in u stessu locu in u 1922 a scola di musica, fundata da a Società Musikverein, da u 1829 a Scola di Musica di l'Istitutu di Musica Croata da u 1870 K., da u 1916 State K.) , Genova ( in u 1921 u Liceu di Musica, dopu u Liceu di Musica chjamatu dopu à N. Paganini), Madrid (in u 1829, da u 1830 K. musica è recitazione), Ginevra (in u 1919), Lisbona (1835, Nat. K.), Budapest (in u 1836 National K., da u 1840 National Music School, Vpos dopu à National K. elli. B. Bartok; in u listessu locu in u 1867 l'Accademia di Musica, dapoi u 1875 a Scola Superiore di Musica. li processu. F. Liszt), Rio de Janeiro (in u 1918 u Rè di K., da u 1841 l'Istitutu Naziunale di Musica, in u 1890 hè diventatu parte di l'università, da u 1931 a Scola Naziunale di Music Bras. Università; ci dinù in u 1937 u Braz. K., in u stessu locu in u 1940 u National K. Cantu Corale, in u stessu locu in u 1942 u Braz. Accademia di Musica chjamata dopu à O. L. Fernandis), Lucca (1945, più tardi l'A. Boccherini), Leipzig (1842, fondée par F. Mendelssohn, da u 1843 King K., da u 1876 a Scola Superiore di Musica, in u 1941 sottu - u F. Mendelssohn Academy), Munich (in u 1945 a Scola Superiore di Musica, da u 1846 K.

In u 2u pianu. A reta di u 19u seculu K. hà aumentatu significativamente. K. sò stati aperti in Darmstadt (in u 1851 a Scola di Musica, da u 1922 u Statu K.), Boston (1853), Stuttgart (1856, da u 1896 u Rè di K.), Dresda (in u 1856 a Scola Superiore di Musica, da 1918 u King. K., da 1937 State K.), Bucarest (1864, dopu C. Porumbescu K.), Lussemburgu (1864), Copenhagen (in 1867 Royal Danish K., da 1902 Copenhagen K., da 1948 State. K.), Turinu (in u 1867 a Scola di Musica, da u 1925 u Liceu, da u 1935 u Conservatoriu G. Verdi), Anversa (1867, da u 1898 u Royal Flamand K.), Basilea (in u 1867 a Scola di Musica, da u 1905 l'Accademia). of Music), Baltimore è Chicago (1868), Montréal (1876), Frankfurt am Main (1878, Scola Superiore di Musica), Brno (1881, fundata da a Società di Conversazione di Brno, in 1919 fusionata cù l'Organ School, stabilita in u 1882). da a Società Yednota, dapoi u 1920 da u Statu K.; in u stessu locu in u 1947 l'Accademia di Musica è Art Dramaticu, dapoi u 1969 chjamatu dopu à L. Janacek), Pesaro (in u 1882 u Liceu di Musica, dopu u ., urganizatu à a spesa di G. Rossini, porta u so nome), Bogotà (in u 1882 l'Accademia Naziunale di Musica, dipoi 1910 u National K.), Helsinki (in u 1882 a Scola di Musica, dipoi 1924 K., dapoi 1939 l'Accademia elli. Sibelius), Adelaide (in u 1883 un cullegiu di musica, più tardi K.), Amsterdam (1884), Karlsruhe (in u 1884 a Baden Higher School of Music, da u 1929 K.), L'Avana (1835), Toronto (1886), Buenos Aires (1893), Belgrad (in u 1899 a Scola Serba di Musica, dapoi u 1937 l'Accademia di Musica), è altre cità.

In u 20u seculu K. sò stati creati in Sofia (in 1904 una scola di musica privata, dapoi 1912 a Scola Musicale Statale, da 1921 l'Accademia Musicale cù dipartimenti secundarii è superiori, in 1947 a Scola Musicale Superiore hè stata separata da ellu, da 1954 . ), La Paz (1908), Sao Paulo (1909, K. Drama è Musica), Melbourne (in l'anni 1900, basatu annantu à a scola di musica, dopu K. chjamatu dopu à N. Melba), Sydney (1914), Teheran (1918). , per u studiu di a musica europea; in u stessu locu in u 1949, u National K., creatu nantu à a basa di a Scola Musicale Superiore, apertu à i primi anni 30, Bratislava (in u 1919, a Scola Musicale, cù 1926 Academy of Musica è Drama, da 1941 K.; in u stessu locu, in u 1949, a Scola Superiore di Arti Musicali, Cairo (in u 1925 a Scola di Musica Orientale, nantu à a basa di u Club Musicale, chì hè natu in u 1814, da u 1929). t di musica araba, in u stessu locu in u 1935 l'Istitutu di Musica di a Donna, in u stessu locu in u 1944 a Scola Superiore di Musica, in u stessu locu in u 1959 u Cairo National C., in u listessu locu in u 1969 l'Accademia di l'Arti, chì hà unitu 5 istituti, cumpresi K. è l'Istitutu di Musica Araba), Baghdad (1940, l'Accademia di Belle Arti, custituitu di parechji dipartimenti, cumpresa a musica). ; in u stessu locu in u 1968, a Scola di Musica per i zitelli dotati), Beirut (K. à Ak Academy of Fine Arts), Gerusalemme (1947, Accademia di Musica. Rubin), Pyongyang (1949), Tel Aviv (Heb. K. - "Sulamith-K.", Tokyo (1949, Università Naziunale di Belle Arti è Musica), Hanoi (in u 1955 più, da 1962 K.), Surakarta (1960), Accra (Accademia di Musica cù un cursu di 2 anni). di studiu), Nairobi (1944, East African K.), Algeri (Istitutu Naziunale di Musica, chì hà ancu un dipartimentu pedagogicu), Rabat (Cumitatu Naziunale di Musica, Danza è Art Dramatic), etc.

In i paesi capitalisti, inseme cù muse privati ​​statali. uch. stabilimenti, per esempiu. in Parigi - "Ecole normale" (1918). In certi paesi, K. hè u contu mediu. una istituzione di un tipu più altu (per esempiu, in Cecoslovacchia, inseme cù l'accademia di Praga, Brno è a Scola Superiore di Arti Musicali di Bratislava, opera intornu à 10 K., essenzialmente una scola di musica).

Terminu di studiu, struttura è contu. piani per K., scole superiori di musica, accademi, istituti, culleghji è liceu ùn sò micca di u listessu tipu. Mn. di elli anu dipartimenti junior, induve i studienti di l'età di i zitelli sò ammessi. In a maiò parte di i paesi, solu l'interpreti, i prufessori di e discipline di l'interpretazione è i cumpusitori sò furmatu in a musica classica. I musicologi (storici è teorichi) sò furmatu in musica. università f-max. Cù tutta a diffarenza in u paràmetru di u contu. prucessu in tutte e muse. uch. istituzioni furnisce classi in a spicialità, music-teòrica. sughjetti è a storia di a musica.

In Russia, musica speciale. istituzioni apparsu in u 18u seculu. (vede Educazione musicale). I primi K. sò stati creati in l'anni 60. XIX seculu, in u cuntestu di l'ascesa di u naziunale. Cultura russa è sviluppu demucraticu. muvimentu. U RMO hà apertu u Conservatoriu di San Petruburgu in u 19 à l'iniziativa di AG Rubinshtein, è in u 1862, à l'iniziativa di NG Rubinshtein, u Conservatoriu di Mosca. A Scola Musicale è Dramatica di a Società Filarmonica di Mosca (aperta in u 1866) hà ancu avutu i diritti di K. (dapoi u 1886). In cun. 1883 - mendicà. Muse di u XXu seculu sò stati creati in diverse cità di Russia. uch-scha, alcuni di elli sò stati dopu trasfurmati in K., incl. in Saratov (19), Kiev è Odessa (20). rolu essenziale in a diffusione di a musica. formazioni sò ghjucati da i cunsirvatori di u populu publicu. U primu di elli hè statu apertu in Mosca (1912); K. in San Petruburgu, Kazan, Saratov.

Malgradu i rializazioni in u campu di a musica. crià persone veramente. musica di massa. educazione è illuminazione divintò pussibili solu dopu à Great Ottobre sucialistu. rivuluzione. Per un decretu di u Cunsigliu di i Cummissarii di u Pupulare di a RSFSR data di u 12 di lugliu di u 1918, Petrograd è Moskovskaya K. (è più tardi altri) sò stati trasferiti à a ghjuridizione di u Cummissariatu di u Populu di l'Educazione è uguali à tutti l'istituzioni educative superiori. istituzioni. Nantu à l'anni di a reta di putenza sovietica K. è l'arti in camarade cù i musi. f-tami allargatu.

Finu à u Gran Ottobre sucialistu. e rivoluzioni in Russia includenu dipartimenti junior è senior. In l'URSS, K. ​​hè una educazione superiore. una istituzione induve e persone cù un generale secundariu è muse sò accettati. educazione. K. è in-you furmà tramindui interpreti è cumpusitori, è musicologi. U cursu di studiu in K. è in-ta hè pensatu per 5 anni è furnisce una teoria teorica cumpleta. è a preparazione pratica di un musicista pè u prufessu. attività. Grande postu in i piani datu à eseguisce è pedagogicu. pratica di i studienti. In più di e discipline musicali speciali, i studienti studianu socio-pulitichi. a scienza, a storia riprisentarà. procès, lingue straniere. Musica superiore. uch. istituzioni hannu f-you: teorica è cumpusizioni (cù dipartimenti di storicu-teorica è cumpusizioni), pianoforte, orchestrale, vucali, diriggenti-corale, nar. arnesi; in un numeru di K. dinù - a facultà di opera è sinfonia. cunduttori. Sottu a maiuranza di K. dipartimenti di sera è currispundenza sò urganizati.

In u più altu uch. Studi post-graduate (formazione di circadori in u campu di a teoria è a storia di a musica) è l'assistenti (stage per artisti, cumpusitori è maestri) sò stati creati in istituzioni. Mn. K. è in-avete spiciali. scole di deci anni di musica chì furmà quadri per muse superiori. uch. istituzioni (per esempiu, a Scola Secundaria Centrale di Musica Speciale in Mosca K., a Scola Secundaria Speciale di Musica Gnessin di Mosca, a Scola di Ten-Year in Leningrad K., etc.).

I musi superiori travaglianu in l'URSS. uch. istituzioni: in Alma-Ata (in 1944 K., dapoi 1963 Kazakh. Istitutu, dapoi u 1973 K. chjamatu dopu à Kurmangazy), Astrakhan (in u 1969, Astrakhan K., hè natu nantu à a basa di una scola di musica), Baku (in u 1901 i corsi di musica di l'RMO, da u 1916 a scola di musica di l'RMO, da u 1920 a Republica Populari di Kazakhstan, da u 1921 a cultura azerbaigiana, da u 1948 a cultura azerbaigiana chjamata dopu à U. Gadzhibekov), Vilnius (in u 1945 a Cultura Vilniusskaya, in u 1949 fusiona cù Kaunas K., chì hè statu creatu in u 1933, hè chjamatu K. SSR lituana), Gorky (1946, Gorkovskaya K. chjamatu dopu à M. I. Glinka), Donetsk (1968, Istitutu Musicale-pedagogicu di Donetsk, creatu nantu à a basa di u ramu Donetsk di l'Istitutu Pedagogicu Slavu), Yerevan (in u 1921 un studio di musica, da 1923 K., da 1946 Yerevan K. chjamatu dopu à Komitas), Kazan (1945, Kazanskaya K.), Kiev (in u 1868 a Scola di Musica, da u 1883 a Scola di Musica di l'RMO, da u 1913 K., dapoi u 1923 u Music College; in u stessu locu in u 1904 a Musica Drama School, dapoi u 1918 l'Istitutu Superiore di Drama Musicale chjamatu dopu à N. V. Lysenko; Chisinau (1934, K., ùn hà micca travagliatu in 1940-1940, dapoi u 1941 l'Istitutu di l'Arti di Chisinau chjamatu dopu à G. Muzichesku), Leningrad (45, nantu à a basa di i corsi di musica di l'RMO, chì sò ghjunti in u 1963), da u 1862 u Leningrad K. elli. N. A. Rimsky-Korsakov), Lvov (in u 1859, a Scola di Musica à l'Unione di Cantu è Società Musicale, da u 1944 u N. V. Lysenko Music Institute, da u 1903 l'Istitutu Superiore di Musica -t chjamatu dopu à N. V. Lysenko, dapoi u 1904 u Lvov Musical College chjamatu dopu à N. V. Lysenko), Minsk (in u 1907 u Minsk Musical College, da u 1939 u Minsk, avà u Bielorussu Musical College chjamatu dopu à A. V. Lunacharsky), Mosca (1924, nantu à a basa di i classi di musica di l'RMO, chì sò ghjunti in u 1932, da u 1866 u Mosca K. chjamatu dopu à P. I. Tchaikovsky; in u listessu locu in u 1860 a Gnessin Sisters Music School, dapoi u 1940 a Seconda Scola Statale di Mosca, dapoi u 1895 a Scola Tecnica Musicale Statale, dapoi u 1919 u Gnessin Musical College, nantu à a basa di a quale l'Istitutu Pedagogicu Musicale Gnesin hè stata fundata in u 1920) , Novosibirsk (1925, Novosibirsk M. I. Glinka K.), Odessa (in u 1944 a Scola di Musica, dopu a Scola di Musica di l'RMO, da u 1956 K., da u 1871 l'Istitutu di Musica, in u 1913-1923 chjamatu dopu à L. Beethoven, da 1927 K., da 1934 Odessa K. chjamatu dopu à A. V. Nezhdanovo d), Riga (1939, ora K. elli. Sì. Vitola di a SSR lettone), Rostov-on-Don (Istitutu Musicale è Pedagogicu), Saratov (in u 1950, a Scola Musicale di l'RMO, da u 1919 K., in u 1895-1912 u Musical College, da u 1924 Saratov K. chjamatu dopu à L. V. Sobinov), Sverdlovsk (35, dapoi u 1935 chjamatu dopu à M. P. Mussorgsky, dapoi u 1934 Uralsky K. chjamatu dopu à M. P. Mussorgsky), Tallinn (in u 1939, nantu à a basa di l'Istitutu Superiore di Musica di Tallinn). scola, dapoi 1946 Tallinskaya K.), Tashkent (in 1919 Higher Musical School, dapoi 1923 Tashkentskaya K.), Tbilisi (in 1934 Musical School, da 1936 Musical School, da 1874 K., dapoi 1886 Tbilisi K. chjamatu dopu à V. Sarajishvili), Frunze (1917, Kirghiz Institute of Art), Kharkov (in 1947 Music School, dopu Music School of the RMO, da 1967 K., in 1871-1917 Music Academy, in 1920 Music Institute, in 23-1924 Music Institute di Drama, in 1924-29 Music Theatre Institute, in u 1930 è da 36 K., in u 1936 nantu à a basa di K. è Kharkov Institute of Arts hè stata fundata da Kharkov Institute of Arts).

Dapoi u 1953, l'Intern. cungressi di direttori di K. Dapoi u 1956, l'Associu di l'accademia europee, K. è i scoli superiori di musica.

AA Nikolaev

Lascia un Audiolibro