Cosa hè a cunsonanza?
In a nota precedente, avemu scupertu cumu funziona u sonu. Ripitemu sta formula:
SUONO = TONE DI TERRA + TUTTI OVERTONS MULTIPLE
Inoltre, cum'è i giapponesi admiranu i fiori di ciliegia, ammiraremu ancu u graficu di risposta di freccia - a caratteristica di amplitude-frequency di u sonu (Fig. 1):
Ricurdativi chì l'assi horizontale rapprisenta u pitch (frequenza d'oscillazione), è l'assi verticale rapprisenta u loudness (amplitude).
Ogni linea verticale hè una armonica, a prima armonica hè generalmente chjamata fundamentale. L'armonichi sò disposti cusì: a seconda armonica hè 2 volte più altu ch'è u tonu fundamentale, u terzu hè trè, u quartu hè quattru, è cusì.
Per a brevità, invece di "frequency narmonica" diceremu solu "nth armonica", è invece di "frequenza fundamentale" - "frequenza di u sonu".
Allora, fighjendu a risposta di frequenza, ùn serà micca difficiule per noi di risponde à a quistione, chì hè a cunsonanza.
Cumu cuntà à l'infinitu ?
Consonanza significa literalmente "co-sounding", un sonu cumuni. Chì ponu dui soni diffirenti inseme?
Fighjemu nantu à a stessa carta sottu à l'altru (Fig. 2):
Eccu a risposta: alcuni di l'armuniche ponu coincide in frequenza. Hè logicu per suppone chì e frequenze più currispondenti, i soni più "cumune" anu, è, in cunseguenza, più cunsonanza in u sonu di un tali intervallu. Per esse cumplettamente precisu, hè impurtante micca solu u numeru di armoniche chì currispondenu, ma chì proporzione di tutti l'armoniche di u sonu currispondenu, vale à dì, u rapportu di u numeru di armoniche à u numeru tutale di armoniche di sonu.
Avemu a formula più simplice per calculà a cunsonanza:
induva Nsovp hè u numeru di armoniche currispondenti, Ncumuni hè u numeru tutale di armoniche di sonu (u numeru di frequenze di sonu differenti), è juncu è hè a nostra cunsonanza desiderata. Per esse matematicamente currettu, hè megliu chjamà a quantità una misura di cunsonanza di frequenza.
Eppo, a materia hè chjuca: avete bisognu di calculà Nsovp и Ncumuni, dividite unu per l'altru, è ottene u risultatu desideratu.
L'unicu prublema hè chì u numeru tutale di armoniche è ancu u numeru di armoniche currispondenti hè infinitu.
Que se passe-t-il si l'on divise l'infini par l'infini ?
Cambiamu a scala di u graficu precedente, "alluntanate" da ellu (Fig. 3)
Avemu vistu chì l'armoniche currispondenti si verificanu una volta è una volta. A stampa hè ripetuta (Fig. 4).
Sta ripetizione ci aiuterà.
Ci hè abbastanza per noi di calculà a ratio (1) in unu di i rectanguli punteddi (per esempiu, in u primu), dopu, per via di ripetizioni è in tutta a linea, sta ratio restarà a stessa.
Per simplicità, a freccia di u tonu fundamentale di u primu sonu (bassu) serà cunsideratu uguali à l'unità, è a freccia di u tonu fundamentale di u sicondu sonu serà scritta cum'è una frazzioni irreductible. .
Fighjemu in parentesi chì in i sistemi musicali, in regula, sò precisamente i soni chì sò usati, u rapportu di frequenze di quale hè spressione da una frazzioni. . Per esempiu, l'intervallu di un quintu hè u rapportu , quarti - , tritone - etc.
Calculemu a ratio (1) in u primu rectangulu (Fig. 4).
Hè abbastanza faciule per cuntà u numeru di armoniche currispondenti. Formalmenti, ci sò dui di elli, unu appartene à u sonu più bassu, u sicondu - à a suprana, in a figura 4 sò marcati in rossu. Ma i dui armonichi sonu à a listessa freccia, rispettivamente, se cuntemu u numeru di frequenze currispondenti, allora ci serà solu una freccia di tali frequenze.
Chì ghjè u numeru tutale di frequenze di sonu?
Discutemu cusì.
Tutti l'armonichi di u sonu più bassu sò disposti in numeri sanu (1, 2, 3, etc.). Appena ogni armonica di u sonu superiore hè un integer, coinciderà cù una di l'armoniche di u fondu. Tutti l'armonici di u sonu superiore sò multiplici di u tonu fundamentale , dunque a frequenza n-a armonica serà uguale à:
vale à dì, serà un interu (poi m hè un interu). Questu significa chì u sonu superiore in u rectangulu hà armonichi da u primu (tonu fundamentale) à n- oh, dunque, sonu n frequenze.
Siccomu tutti l'armonichi di u sonu più bassu sò situati in numeri interi, è sicondu (3), a prima coincidenza si trova à a freccia. m, risulta chì u sonu più bassu in u rectangulu darà m frequenze di sonu.
Si deve esse nutatu chì a freccia coincidente m avemu cuntatu dinò duie volte: quandu avemu cuntatu e frequenze di u sonu superiore è quandu avemu cuntatu e frequenze di u sonu più bassu. Ma in fattu, a freccia hè una, è per a risposta curretta, avemu bisognu di restari una frequenza "extra".
U totale di tutte e frequenze di sonu in u rettangulu serà:
Sustituendu (2) è (4) in a formula (1), avemu una espressione simplice per calculà a cunsunanza:
Per enfatizà a cunsonanza di quali soni avemu calculatu, pudete indicà sti soni in parentesi juncu:
Utilizendu una formula cusì simplice, pudete calculà a cunsonanza di ogni intervallu.
E ora cunsideremu alcune proprietà di cunsunanza di freccia è esempi di u so calculu.
Pruprietà è esempi
Prima, calculemu e cunsunanza per l'intervalli più simplici è assicuratevi chì a formula (6) "funziona".
Chì intervallu hè u più simplice?
Di sicuru prima. Dui note sonu à l'unison. Nantu à un graficu, sarà cusì:
Avemu vistu chì assolutamente tutte e frequenze di sonu coincidenu. Dunque, a cunsonanza deve esse uguale à:
Avà rimpiazzà a ratio per l'unison in a formula (6), avemu:
U calculu coincide cù a risposta "intuitiva", chì deve esse aspittatu.
Pigliemu un altru esempiu in quale a risposta intuitiva hè cum'è ovvia - l'ottava.
In una ottava, u sonu superiore hè 2 volte più altu ch'è u più bassu (sicondu a freccia di u tonu fundamentale), rispettivamente, nantu à u graficu serà cusì cusì:
Pò esse vistu da u graficu chì ogni seconda harmonica coincide, è a risposta intuitiva hè: a cunsonanza hè 50%.
Calculemu cù a formula (6):
È dinò, u valore calculatu hè uguali à u "intuitivu".
Se pigliemu a nota cum'è u sonu più bassu à è trace u valore di cunsonanza per tutti l'intervalli in l'ottava nantu à u graficu (intervalli simplici), avemu a seguente stampa:
E misure più altu di cunsonanza sò in l'ottava, quinta è quarta. Storicamente anu riferitu à cunsunanza "perfetta". U terzu minore è maiò, è u sestu minore è maiò sò ligeramente più bassi, questi intervalli sò cunsiderati cunsunanza "imperfetta". U restu di l'intervalli anu un gradu più bassu di cunsunanza, tradiziunale appartene à u gruppu di dissonances.
Avà listemu alcune proprietà di a misura di a cunsonanza di frequenza, chì venenu da a formula per u so calculu:
- U più cumplessu u rapportu (u più numeru m и n), u menu cunsunanti l'intervallu.
И m и n in a formula (6) sò in u denominatore, per quessa, cum'è questi numeri aumentanu, a misura di cunsunanza diminuisce.
- A cunsonanza ascendente di l'intervallu hè uguale à a cunsonanza discendente di l'intervallu.
Per ottene un intervallu di down invece di un intervallu up, avemu bisognu di u rapportu scambià m и n. Ma in a formula (6), assolutamente nunda ùn cambierà da un tali sustituzione.
- A misura di a cunsonanza di freccia di un intervallu ùn dipende micca da quale nota avemu da custruisce.
Se sposta e duie note da u stessu intervallu in sopra o in giù (per esempiu, custruisce una quinta micca da una nota à, ma da a nota ri), dopu u rapportu trà e note ùn cambia micca, è in cunseguenza, a misura di a cunsonanza di frequenza ferma a stessa.
Pudemu dà altre pruprietà di cunsunanza, ma per ora ci limiteremu à queste.
Fisica è lyrics
A figura 7 ci dà una idea di cumu funziona a cunsonanza. Ma hè questu cumu veramente percivemu a cunsonanza di intervalli? Ci hè ghjente chì ùn piace micca cunsunanza perfetta, ma l'armunia più dissonanti parenu piacevuli?
Iè, tali persone certamenti esistenu. È per spiegà questu, dui cuncetti deve esse distinti: cunsonanza fisica и cunsunanza percepita.
Tuttu ciò chì avemu cunsideratu in questu articulu hà da fà cù a cunsonanza fisica. Per u calculà, avete bisognu di sapè cumu funziona u sonu, è cumu si aghjunghjenu diverse vibrazioni. A cunsonanza fisica furnisce i prerequisiti per a cunsonanza percepita, ma ùn a determina micca 100%.
A cunsonanza percepita hè determinata assai simplice. Una persona hè dumandata s'ellu li piace sta cunsonanza. Sì iè, allora per ellu hè cunsonanza; se no, hè dissonanza. S'ellu hè datu dui intervalli per paragunà, allora pudemu dì chì unu di elli pareranu à a persona in u mumentu più cunsunanti, l'altru menu.
Pò esse calculatu a cunsonanza percepita ? Ancu s'è assumemu chì hè pussibule, allora stu calculu serà catastròficamente complicatu, includerà un infinitu più - l'infinitu di una persona: a so sperienza, e caratteristiche di l'audizione è e capacità di u cervellu. Stu infinitu ùn hè micca cusì faciule di trattà.
Tuttavia, a ricerca in questa zona hè in corso. In particulare, u cumpusitore Ivan Soshinsky, chì amablemente furnisce materiale audio per queste note, hà sviluppatu un prugramma cù quale pudete custruisce una mappa individuali di a percepzione di cunsunanza per ogni persona. U situ mu-theory.info hè attualmente sviluppatu, induve qualcunu pò esse pruvatu è scopre e caratteristiche di a so audizione.
Eppuru, s'ellu ci hè una cunsunanza percepita, è hè diffirenti da u fisicu, chì hè u puntu di calculà l'ultimi? Pudemu riformulà sta quistione in una manera più custruttiva : cumu si mette in relazione sti dui cuncetti ?
I studii mostranu chì a correlazione trà a cunsunanza media percepita è a cunsonanza fisica hè di l'ordine di 80%. Questu significa chì ogni persona pò avè e so caratteristiche individuali, ma a fisica di u sonu face una cuntribuzione eccessiva à a definizione di cunsonanza.
Di sicuru, a ricerca scientifica in questa zona hè sempre à u principiu. È cum'è una struttura di sonu, avemu pigliatu un mudellu relativamente simplice di armoniche multiple, è u calculu di cunsunanza hè stata utilizata u più simplice - freccia, è ùn hà micca pigliatu in contu e peculiarità di l'attività di u cervellu in u processu di u signale sonu. Ma u fattu chì ancu in u quadru di tali simplificazioni hè statu ottenutu un altu gradu di correlazione trà a teoria è l'esperimentu hè assai incuragisce è stimula più ricerca.
L'applicazione di u metudu scientificu in u campu di l'armunia musicale ùn hè micca limitata à u calculu di cunsunanza, ma ancu dà risultati più interessanti.
Per esempiu, cù l'aiutu di u metudu scientificu, l'armunia musicale pò esse rapprisentata gràficamente, visualizata. Parleremu di cumu fà questu a prossima volta.
Autore - Roman Oleinikov