Andrej Alekseevich Ivanov |
Cantanti

Andrej Alekseevich Ivanov |

Andrei Ivanov

Data di nascita
13.12.1900
Data di morte
01.10.1970
Una prufessione
cantanti
Tipu di voce
baritonu
paese
l'URSS
Author
Alexander Marasanov

A tranquilla cità di Zamostye, una di e periferia occidentali di a Russia zarista pre-rivuluzionaria, ùn era micca assai ricca in avvenimenti in u campu di a vita culturale. Per quessa, hè naturali chì u coru di i zitelli amatoriali, urganizata da u maestru di a gimnasia lucale Alexei Afanasyevich Ivanov, prestu prestu assai pupularità in a cità. Trà i picculi cantanti eranu i dui figlioli di Alexei Afanasyevich - Sergei è Andrei, ardenti entusiasti di l'impresa di u so babbu. I fratelli anu ancu urganizatu una orchestra di strumenti folk à u coru. U più chjucu, Andrei, hà dimustratu una attrazione particularmente grande per l'arti, da a prima zitiddina hà amatu à sente a musica, catturà facilmente u so ritmu è u caratteru.

À u principiu di a Prima Guerra Munniali, in u 1914, a famiglia Ivanov si trasfirìu a Kiev. L'atmosfera di a guerra ùn era micca favurevule à i studii musicali, l'antichi passatempi eranu scurdati. U ghjovanu Andrei Ivanov hà tornatu à l'arti dopu à a Rivuluzione d'ottobre, ma ùn hè micca diventatu subitu prufessiunale. Dopu avè graduatu da u liceu, entra prima in l'Istitutu Cooperativu di Kiev. Appassionatamente amare a musica, u ghjovanu spessu visita l'opera, è qualchì volta canta i so melodi preferiti in casa. U vicinu di Ivanov in l'appartamentu, M. Chikirskaya, un anticu cantante, videndu l'abilità indubbite d'Andrei, hà cunvintu à amparà à cantà. U ghjovanu pigghia lezioni privatu da u maestru N. Lund, chì s'hè innamuratu cù u so studiente dotatu è hà studiatu cun ellu gratuitamente per trè anni, postu chì a famiglia Ivanov in quellu tempu avia assai modestu. A morte di un maestru interrompe sti classi.

Cuntinuendu i so studii à l'Istitutu Cooperativu, Andrey Ivanov intrutu simultaneamente in u Teatro di l'Opera di Kiev cum'è un extra per pudè sempre à sente l'opera è piglià almenu una modesta participazione in i so pruduzzione. Li piacia soprattuttu u cantu di u baritone N. Zubarev, è, à sente attente, involuntariamente percive è assimilatu i principii di a produzzione di voce, a manera di cantu di un artista talentu, chì era simili à u metudu insignatu da u tardu Lund.

I rumuri nantu à un bellu baritonu liricu-dramaticu è e grande capacità di un ghjovanu extra si sparghjenu in i circles musicali è teatrali, anu ancu ghjuntu à u studio d'opera à u Conservatoriu di Kiev. In settembre di u 1925, Andrei Alekseevich hè statu invitatu à l'studiu per preparà è eseguisce a parte di Onegin in a performance di graduazione di Eugene Onegin. Un spettaculu successu in stu spettaculu, creditu cum'è una tesi cunsirvatori, decisu u futuru distinu di u ghjovanu cantanti, largamente apre u so modu à u palcuscenicu di l'opera.

À quellu tempu, inseme cù l'opera stazionaria, ci eranu truppe d'opera mobile chì viaghjavanu in diverse cità. Tali truppe eranu custituiti principarmenti da a ghjuventù artistica, è abbastanza spessu cantori assai grandi, sperimentati ancu cum'è artisti invitati in elli. L'urganizatori di unu di sti gruppi invitò Ivanov, chì prestu prestu una pusizioni principali in a troupe. Pò esse simplicemente incredibile chì, dopu avè vinutu à a squadra cù l'unica parte di Onegin, Andrei Alekseevich hà preparatu è cantò 22 parti durante l'annu di travagliu. Cumpresu cum'è Prince Igor, Demon, Amonasro, Rigoletto, Germont, Valentin, Escamillo, Marcel, Yeletsky è Tomsky, Tonio è Silvio. I specifichi di u travagliu di u gruppu di viaghju - un gran numaru di spettaculi, movimenti frequenti da a cità à a cità - ùn hà micca lasciatu assai tempu per u travagliu di prova in profonda è studii sistematichi cù l'accompagnatore. L'artista era dumandatu micca solu una alta tensione creativa, ma ancu a capacità di travaglià indipindente, per navigà liberamente u clavianu. È s'è un cantanti principianti in queste cundizioni hà sappiutu accumulà un repertoriu cusì vastu in u più brevi tempu pussibule, allora si deve soprattuttu à ellu stessu, u so grande talentu veru, a so perseveranza è l'amore per l'arti. Cù una squadra di viaghju, Ivanov hà viaghjatu in tutta a regione di Volga, u Caucasu di u Nordu è parechji altri lochi, captivando l'auditori in ogni locu cù u so cantu espressivu, a bellezza è a flessibilità di una voce ghjovana, forte è sonora.

In u 1926, dui teatri di l'opera - Tbilisi è Baku - invitanu simultaneamente un ghjovanu artista. Hà sceltu Baku, induve hà travagliatu per duie staggione, eseguisce parti rispunsevuli di baritone in tutti i spettaculi di teatru. Nuvelle parti sò aghjuntu à u repertoriu stabilitu prima: l'ospiti Vedenets ("Sadko"), Frederik ("Lakme"). Mentre travagliava in Baku, Andrei Alekseevich hà avutu l'uppurtunità di visità in Astrakhan. Questu era in u 1927.

Nta l'anni successivi, travagliendu in Odessa (1928-1931), dopu in i teatri Sverdlovsk (1931-1934), Andrei Alekseevich, in più di participà à u repertoriu classicu principale, hà familiarizatu cù qualchi opere occidentali raramenti realizati - Turandot di Puccini. , Johnny interpreta Kshenek è altri. Dapoi u 1934 Andrey Ivanov hè tornatu in Kiev. Dopu avè lasciatu una volta l'Opera di Kiev cum'è un extra in amore di a musica, torna à u so stadiu cum'è un cantante abbastanza espertu cù un repertoriu largu è versatile, cù una grande sperienza è ghjustu piglià unu di i posti principali trà i cantanti d'opera ucraini. In u risultatu di una crescita creativa stabile è di u travagliu fruttu, in u 1944 hè statu attribuitu u titulu di Artisti di u Populu di l'URSS. Andrey Alekseevich hà travagliatu in l'Opera di Kiev finu à u 1950. Quì, e so cumpetenze sò infine pulite, e so cumpetenze sò affinate, l'imaghjini vocali è di scena chì crea sò più cumpletamente è prufondamente revelati, tistimuniendu u rigalu straordinariu di a reencarnazione.

L'hetman affamato di putere è traditore Mazepa in l'opera di PI Tchaikovsky è u ghjovanu Ostap («Taras Bulba» di Lysenko), ossessionatu da una passione indomabile Sporcu è pienu di maestosa nobiltà, u prìncipe Igor, u bellu seducente Mizgir sinistru, ma pietoso in a so bruttezza Rigoletto, vintu da a disperazione, u Demoniu inquietu è l'amore di a vita maliziosu, astutu Figaro. Per ognunu di i so eroi, Ivanov hà truvatu un disegnu inusualmente precisu è pensativu di u rolu à i più picculi colpi, ottenendu una grande verità in revelà e diverse facette di l'anima umana. Ma, rende u tributu à e cumpetenze di u palcuscenicu di l'artista, u mutivu principalu di u so successu deve esse cercatu in u cantu espressivu, in a ricchezza di intonazioni, timbre è sfumature dinamiche, in a plasticità è cumpleta di frase, in una magnifica dizione. Sta cumpetenza aiutau Andrey Ivanov à divintà un cantanti di stanza eccezziunale.

Finu à u 1941, ùn hà micca participatu à l'attività di cuncertu, postu chì era assai occupatu à travaglià in u teatru in u repertoriu principali. Novi compiti criativu affruntatu u cantante à u principiu di a Grande Guerra Patriotica. Evacuatu cù l'Opera House di Kiev à Ufa, è dopu à Irkutsk, Andrey Alekseevich participa attivamente à u mantenimentu artisticu di l'uspitali è l'unità militari. Inseme cù i so cumpagni di scena M. Litvinenko-Wolgemut è I. Patorzhinskaya, và à u fronte, poi si faci in cuncerti in Mosca è altre cità. Riturnendu à Kiev liberatu in u 1944, Ivanov si n'andò prestu da quì cun cuncerti in Germania, dopu à l'unità avanzate di l'Armata Suviètica.

U percorsu criativu di Andrei Ivanov hè a strada di un artista originale, brillanti, per quale u teatru era à u stessu tempu una scola. Se prima hà accumulatu un repertoriu da u so propiu travagliu, dopu hà travagliatu cù parechje figure maiò in u teatru musicale, cum'è u direttore V. Lossky (Sverdlovsk), i cunduttori A. Pazovsky (Sverdlovsk è Kiev) è soprattuttu V. Dranishnikov ( Kyiv), hà ghjucatu un rolu significativu in u sviluppu di e so cumpetenze vocali è di scena.

Sta strada naturalmente hà purtatu Andrei Alekseevich à u palcuscenicu di a capitale. In u 1950, si juncìu à u Teatru Bolshoi cum'è un maestru maturu, in u primu di i so putenzi creativi. U so repertoriu operisticu, cumprese i registrazioni di radiu, era custituitu di sin'à ottanta parti. Eppuru u cantante ùn hà micca firmatu in a so ricerca creativa. Eseguisce in parte cusì cunnisciuta cum'è Igor, Demon, Valentin, Germont, truvò novi culori in ognuna di elli, migliurà a so prestazione vocale è attore. A scala di u palcuscenicu Bolshoi, u sonu di a so orchestra d'opera, a cullaburazione creativa cù cantanti eccellenti, u travagliu in u teatru è in a radiu sottu a direzzione di i cunduttori N. Golovanov, B. Khaikin, S. Samosud, M. Zhukov - tutti. chistu era un incentive per a crescita più di l'artista, per approfondisce l'imaghjini creati. Allora, l'imaghjini di u prìncipi Igor diventa ancu più significativu, ancu più grande, arricchitu in a pruduzzione di u Teatru Bolshoi cù una scena di fuga, chì Andrei Alekseevich ùn avia micca avutu à trattà prima.

L'attività di cuncertu di u cantante hà ancu allargatu. In più di numerosi viaghji intornu à l'Unioni Suviètica, Andrei Ivanov hà visitatu ripetutamente à l'esteru - in Austria, Ungheria, Cecoslovacchia, Germania, Inghilterra, induve hà realizatu micca solu in grande cità, ma ancu in picculi cità.

A discografia principale di AA Ivanov:

  1. Una scena da l'opera "Tsarskaya nevesta", a parte di Gryaznogo, arregistrata in u 1946, coru è orchestra di GABTA p/u K. Kondrashina, partner - N. Obukhova è V. Shevtsov. (Attualmente, u CD hè statu liberatu à l'esteru in a serie "Outstanding Russian Singers" nantu à l'arti di NA Obukhova)
  2. Opera "Rigoletto" J. Verdi, parte Rigoletto, registrazione 1947, coru GABT, orchestra VR p/u SA In Samosuda, u so cumpagnu hè I. Kozlovsky, I. Maslennikova, V. Borysenko, V. Gavryushov è altri. (Attualmente, un CD cù a registrazione di l'opera hè stata liberata à l'esteru)
  3. Opera "Cherevichki" da PI Ivanov, M. Mikhailov, E. Antonova è altri. (Attualmente, un CD cù a registrazione di l'opera hè stata liberata à l'esteru)
  4. Opera "Eugene Onegin" da PI Tchaikovsky, parte di Onegin, arregistrata in u 1948, coru è orchestra di u Teatru Bolshoi direttu da A. Orlov, partenarii - E. Kruglikova, M. Maksakova, I. Kozlovsky, M. Reizen. (Attualmente, un CD cù a registrazione di l'opera hè stata liberata à l'esteru)
  5. Opera "Prince Igor" di AP Borodin, parte di Prince Igor, arregistrata in u 1949, coru è orchestra di u Teatro Bolshoi, diretta da A. Sh. Melik-Pashaev, partenarii - E. Smolenskaya, V. Borisenko, A. Pirogov, S. Lemeshev, M. Reizen è altri. (Attualmente CD liberatu oltremare)
  6. Discu solista di u cantante cù a registrazione di l'aria di l'opera in a serie "Lebendige Vergangenheit - Andrej Ivanov". (Rilasciatu in Germania nantu à CD)

Lascia un Audiolibro