Uzeir Hajibekov (Uzeyir Hajibeyov) |
Compositori

Uzeir Hajibekov (Uzeyir Hajibeyov) |

Uzeyir Hajibeyov

Data di nascita
18.09.1885
Data di morte
23.11.1948
Una prufessione
cumpusitori
paese
l'URSS

"... Hajibeyov hà dedicatu tutta a so vita à u sviluppu di a cultura musicale sovietica azerbaigiana. ... Hà pusatu a fundazione di l'arte di l'opera azerbaigiana per a prima volta in a repubblica, hà urganizatu currettamente l'educazione musicale. Hà fattu ancu assai travagliu in u sviluppu di a musica sinfonica ", D. Shostakovich hà scrittu annantu à Gadzhibekov.

Gadzhibekov hè natu in a famiglia di un impiegatu rurale. Pocu dopu à a nascita di Uzeyir, a famiglia si trasfirìu in Shusha, una piccula cità in Nagorno-Karabakh. A zitiddina di u futuru cumpusitore era circundatu di cantanti folk è musicisti, da quale hà amparatu l'arti di mugham. U zitellu hà cantatu belli canti populari, a so voce era ancu arregistrata nantu à un fonografu.

In u 1899, Gadzhibekov intrutu in u seminariu di u maestru Gori. Quì si juncìu à u mondu, principarmenti Russian, cultura, hà cunnisciutu di musica classica. In u seminariu, a musica hè stata data un postu significativu. Tutti i studienti eranu obligati à amparà à ghjucà u viulinu, riceve e cumpetenze di u cantu corale è u ghjocu di l'ensemble. L'autoregistrazione di canzoni populari hè stata incuraghjita. In u librettu di musica di Gadzhibekov, u so numeru hà crisciutu da annu à annu. In seguitu, quandu u travagliu nantu à a so prima opera, hà utilizatu unu di sti gravazioni folklore. Dopu avè graduatu in u seminariu in u 1904, Gadzhibekov hè stata assignata à u paese di Hadrut è hà travagliatu cum'è maestru per un annu. Un annu dopu, si trasfirìu a Baku, induve cuntinuò a so attività d'insignamentu, à u listessu tempu ch'ellu era piacevule à u ghjurnalismu. I so feuilletons d'attualità è articuli appariscenu in parechje riviste è ghjurnali. Poche ore di divertimentu sò dedicate à l'autoeducazione musicale. I successi eranu cusì significativu chì Gadzhibekov hà avutu una idea audacia - per creà un travagliu operu chì seria basatu annantu à l'arti di mugham. U 25 di ghjennaghju di u 1908 hè l'anniversariu di a prima opera naziunale. A trama per questu era u poema di Fizuli "Leyli è Majnun". U ghjovanu cumpusitore hà largamente utilizatu parti di mughams in l'opera. Cù l'aiutu di i so amichi, entusiastas ugualmente appassiunati di u so arti nativu, Gadzhibekov mette in scena una opera in Baku. In seguitu, u cumpusitore hà ricurdatu: "À quellu tempu, eiu, l'autore di l'opera, cunnosci solu i basi di u solfeghju, ma ùn avia micca idea di l'armunia, u contrappu, e forme musicali ... Tuttavia, u successu di Leyli è Majnun era grande. Hè spiegatu, in u mo parè, da u fattu chì u populu azerbaigianu s'aspittava digià chì a so propria opera azerbaigiana apparisse nantu à u palcuscenicu, è "Leyli è Majnun" cumminavanu a musica veramente folk è una trama classica populari.

U successu di "Leyli è Majnun" incuragisce Uzeyir Hajibeyov à cuntinuà vigorosamente u so travagliu. In i prossimi 5 anni, hà criatu 3 cumedia musicali: "Maritu è ​​Moglia" (1909), "Se micca questu, allora questu" (1910), "Arshin Mal Alan" (1913) è 4 opere mugham: "Sheikh". Senan" (1909), "Rustam è Zohrab" (1910), "Shah Abbas è Khurshidbanu" (1912), "Asli è Kerem" (1912). Dighjà l'autore di parechje opere populari à mezu à u populu, Gadzhibekov cerca di rinfurzà u so bagagliu prufessiunale: in 1910-12. piglia corsi privati ​​à a Società Filarmonica di Mosca, è in u 1914 à u Conservatoriu di San Petruburgu. U 25 d'ottobre di u 1913, a premiere di a cumedia musicale "Arshin Mal Alan". Gadzhibekov hà fattu quì sia com'è dramaturgu è cum'è cumpusitore. Il a créé une œuvre scénique expressive, pétillante d'esprit et pleine de gaieté. À u listessu tempu, u so travagliu ùn hè micca privo di pugnancy suciale, hè pienu di prutesta contr'à i custumi reazzione di u paese, degradendu a dignità umana. In "Arshin Mal Alan" u cumpusitore cumparisce cum'è un maestru maturu: u tematicu hè basatu nantu à e caratteristiche modali è ritmichi di a musica folk azerbaigiana, ma micca una sola melodia hè presa in prestitu literalmente. "Arshin Mal Alan" hè un veru capolavoru. L'operetta andò in u mondu cun successu. Hè stata messa in scena in Mosca, Parigi, New York, Londra, Cairo è altri.

Uzeyir Hajibeyov compie u so ultimu travagliu di scena - l'opera "Kor-ogly" in u 1937. À u stessu tempu, l'opera hè stata in scena in Baku, cù a participazione di u famosu Bul-Bul in u rolu di titulu. Dopu à l'estrema triunfante, u cumpusitore hà scrittu: "M'aghju stabilitu u compitu di creà una opera chì hè naziunale in forma, utilizendu i rializazioni di a cultura musicale muderna ... Kyor-ogly hè ashug, è hè cantatu da ashugs, cusì u stilu di ashugs hè u stilu prevalenti in l'opera... In "Ker-ogly" ci sò tutti l'elementi caratteristici di una opera d'opera - arias, duets, ensembles, recitatives, ma tuttu questu hè custruitu nantu à i modi nantu à quale u folklore musicale. di Azerbaijan hè custruitu. Grande hè a cuntribuzione di Uzeyir Gadzhibekov à u sviluppu di u teatru musicale naziunale. Ma à u stessu tempu hà criatu assai opere in altri generi, in particulare, era l'iniziatore di un novu genre - romance-gazelle; tali sò "Sensiz" ("Senza voi") è "Sevgili janan" ("Bloved"). I so canti "Call", "Sister of Mercy" gudiri assai pupularità durante a Grande Guerra Patriotica.

Uzeyir Hajibeyov ùn hè micca solu un cumpusitore, ma ancu a più grande figura musicale è publica in Azerbaijan. In u 1931, criò a prima orchestra di strumenti folk, è 5 anni dopu, u primu gruppu corale azerbaijan. Pisà a cuntribuzione di Gadzhibekov à a creazione di u persunale musicale naziunale. In u 1922 hà urganizatu a prima scola di musica azerbaigiana. In seguitu, hà guidatu a scola tecnicu musicale, è dopu divintò u capu di u Conservatoriu di Baku. Hajibeyov riassume i risultati di i so studii di u folklore musicale naziunale in un studiu teoricu maiò "Fundamentals of Azerbaid Folk Music" (1945). U nome di U. Gadzhibekov hè circundatu in Azerbaijan da l'amore naziunale è l'onore. In u 1959, in a patria di u cumpusitore, in Shusha, a so Casa-Museu hè stata aperta, è in u 1975, l'apertura di a Casa-Museu di Gadzhibekov hà fattu in Baku.

N. Alekperova

Lascia un Audiolibro