cuncertu di musica |
Termini di musica

cuncertu di musica |

categurie di dizziunariu
termini è cuncetti

cuncertu musicale - spettaculu publicu, pagatu di musica secondu un prugramma preannunciatu, da unu o più musicisti in una sala appositamente attrezzata. Appruvazioni in u 18u seculu. À. cum'è forme di sucità. ghjucà a musica era duvuta à a crescita di e muntagne. arti demucratiche-burghesi. cultura Aumentà l'interessu publicu per l'instr. a musica, chì sin'à quellu tempu hà datu l'esclusione. preferenza per l'opera, hà purtatu à a furmazione di un novu publicu di cuncertu, chì era facilitatu da l'ambienti di u teatru. spettaculi di quelli anni - in l'intermissioni di l'opera, è à volte i drammi. spettaculi eranu instr. virtuosi (tali spettaculi sò sopravvissuti finu à l'anni 80. XIX seculu), è ancu trà e chjese individuali. servizii, sermoni (più spessu in Zap. Europa). Luttendu cù a musica secular. cultura, ecclesiastici usatu dapoi u 17u seculu. cù l'orgue è u coru skr. musica, creendu una semblanza di cunc. durante un serviziu religiosu. u paràmetru. Viulinu cum'è strumentu solista è skr. l'inseme hà occupatu un postu impurtante in u disignu di u cattolicu. masse, per via di quale in talianu. instrumentu musica sò stati sviluppati spiciali. Genere è forma di ghiaccio, chì furnisce l'uriginale di a situazione (chjesa. sonata, concerto grosso). In tuttu u XVIImu seculu è quasi tuttu u XVIIImu seculu. per aggettivi vita, saloni aristocratici, diffusi à quellu tempu accademii, collegium musicum era Ch. arr. tipicamente la cosiddetta musica chiusa. À. hè statu cuncepitu per esse limitatu. Cerchiu di persone invitati apposta. VC i musicisti chì eranu in u serviziu di unu o un altru patronu di l'arti, chì spessu avianu i so strumenti, participanu di solitu. è coru. cappelle (date à l'ascultori gratuitamente). A cumpusizioni selezziunati di l'audienza è a piccula dimensione di u locu determinanu u cuntenutu di tali cuncerti, chì a più spessu porta u caratteru di a musica di l'ensemble di camera. Inseme à questu, in u 18u seculu. ci hè una altra forma di K. - spettaculi publichi pagati di musicisti, pensati per un più largu, demucraticu. udienza. U primu apertu hà pagatu K. sò stati urganizati in Londra in u 1672-78 da u violinista J. Banister in u so propiu. casa; ascoltatori sò stati datu u dirittu di sceglie un prugramma. In u 1678-1714 u famosu organizatore K. in Londra era T. Britton. In u 1690-93 quì K. arrangiatu da R. Cumpagnia di rè. cun ellu. entrepreneur d'opéra I. AT. Frank, ancu in u so propiu cunc. sala. À quellu tempu, l'abbunamentu K. è K. per abbunamentu. In u 1765-82, e carte di abbunamentu eranu populari in Londra; È. À. articulazione di Bach. cun K. F. Abel, abbonamentu K., osn. scribbler I. AP Zolomon (per elli Y. Haydn hà scrittu u so chjamatu. Sinfonie di Londra). In Francia, ci sò stati "Concerti Spirituali" (1725-91), osn. cump. F. A. Philidor; in elli, inseme à a musica di cultu, sò ancu realizati strumenti seculari. ensemble, sinfonie, solista op. Dopu u so esempiu, simile à K. organizatu in Leipzig, Vienna, Stoccolma. Cù cavallu. 18 in. u cusì chjamatu. accademii - copyright K., quandu u cumpusitore faci a so propria performance. Basgiu. (AT. A. Mozart, L. Beethoven è altri). In Russia, i primi cuncerti publichi sò stati in l'anni 40. 18 in. Petersburg, induve da l'anni 70. acquistanu sistematicamente. caratteru (in Mosca - in l'anni 80). Tuttavia, solu dopu à i Grandi Francesi. Duranti a rivuluzione, a forma di cinema publicu, digià pagata, hè stata infine appruvata, cù un prugramma pre-cumpilatu chì currisponde à i cambiamenti suciali chì avianu fattu in a sucetà. Un novu tipu di performer, u virtuosu di "cuncertu", hè in forma; a forma di i so spettaculi publichi, u solo k., hè esse travagliatu; u tipu di prugramma realizatu in tuttu u k. solista cù accumpagnamentu di pianoforte Tuttavia, in a 1a mità. 19 in. u prugramma mistu di K. solista - instrumentista virtuoso o cantante, in quale l'orchestra hà participatu, etc. interpreti (es. Mr. entourage). Sta forma era transizione da u funziunamentu di u solista in a chjesa trà e parti di a missa, l'oratoriu, o in u t-re, durante l'intermissioni di u teatru. rapprisentazioni, à u so indipindenti K. - piano-violin-leader-abendum (allemand. piano-violin-canti-serata). Torna à a fine di l'anni 30. 19 in. ancu N. Paganini hà fattu in l'entourage. Solu in l'anni 40. F. Liszt era u primu à dà un solo K., senza a participazione di l'altri. interpreti. A crescita di musica. art-va è a cultura performative, a diffusione di K., u sviluppu di e muse. ligami trà i paesi cuntribuitu à l 'emergenza di novu, capitalist. forme d'urganisazione cunc. vita. In u 1880 in Berlinu G. Lupu hà fundatu u primu cunc. una agenzia chì hà cuminciatu à urganizà spettaculi di artisti in certi cundizioni materiali. Questu hà marcatu l'iniziu di u cuncorsu mudernu. "industria", chì hà ricivutu soprattuttu grandi sviluppu in i Stati Uniti, induve ci hè una grande quantità di cunc. agenzie, impresari è dirigenti chì urganizanu K., tours à l'esteru. artisti. In tuttu u 19u seculu TO. (symphonic, camera, solo) sò diventate più diffusa, in quale l'attività di dec. tipu di società musicali chì esistevanu in tutta l'Europa maiò. centri culturali. À 19 in. a più grande fama hè stata guadagnata da a sinfonia permanente. À. Società di Concerti del Conservatorio di Parigi (principale. in u 1828), K. Leipzig Gewandhaus, Vienna (principale. in u 1842) è Berlinu (principali. in u 1882) filarmonica. orchestre, Lamoureux Concerti a Parigi (principali. in u 1881), u London Promenade Concerts, etc.; in u XXu seculu - K. Boston (principale. in u 1881) è Filadelfia (principali. in u 1900) orchestre, l'orchestra di a BBC (Londra), l'orchestra di Parigi, etc. In a 2a mità. 20 in. i simboli sò largamente usati. è cuncerti da camera urganizati in u quadru di l'internaziunale. festival di ghiaccio. Zarub hè diventatu cumuni. tour di i principali artisti. cullettivi (opera t-ditch, sinfonia. orchestre, formazioni da camera, ecc.). In parechji paesi sò custruendu sale di cuncertu chì ponu accoglie un grande publicu. In u pre-rivuluzionariu Russia hè di grande impurtanza per u sviluppu di cunc. simfa di vita è urganizazione. è u ciambellanu K. avia u St. Petersburg Philharmonic Society, a Società Filarmonica di Mosca, è soprattuttu u Russian Musical Society, oltri tali cunc. organizzazioni cum'è "Concerts S. A. Koussevitzky” (1909-1914), “Concerti di A.

Mudamenti fundamentali in cunc. attività accadutu in l'URSS, induve l'urganizazione è a dirigenza di u cunc. a vita hè in manu di i sucialisti. statu-va. In u primu post-rivuluzionariu Duranti l 'anni, tali novi formi di massa di cuncerti nascenu cum'è una riunione di cuncertu, a "Corporation of Artists - Solists of the Bolshoi T-ra" in Mosca, Leningrad. coru. olimpiade di muntagna. spettaculi amatoriali di musica (u primu hè statu in u 1927, sin'à 100000 musicisti anu participatu à certi). Guida cunc. a vita in l'URSS hè cuncentrata in u statu. urganisazioni cuncerti - Soyuzconcert, Rosconcert, Ukrconcert è altri, republicani, regiunale è cità. filarmoniche. In u so travagliu, civette cunc. l'urganisazione sò basati nantu à principii novi. L'attività musicali-educative è culturali venenu in prima. À. sò urganizati micca solu in cunc. sale di e grande cità, ma ancu in i paesi chjuchi, in clubs, case di cultura è attelli di piante è fabbriche, in splutazioni statali, splutazioni cullettive. E società filarmoniche facenu assai travagliu musicale è educativu trà l'ascultori. I prugrammi K. annotati sò publicati, libretti sò publicati (per aiutà à l'ascultore), cù assai altri. Filarmoniche anu aule permanente. I sucietà filarmoniche anu solisti di prima classe è gruppi di spettaculu chì anu guadagnatu fama mundiale: l'Orchestra Sinfonica Statale di l'URSS, l'Orchestra Sinfonica Filarmonica di Mosca, Mosca. Orchestra di Camera (fundata in u 1956), Orchestra Sinfonica di a Filarmonica di Leningrad, Coru Academicu di Statu di Russia di l'URSS, Coru Republicanu Russu, Quatuttu à corde. Borodin (fundatu in u 1945);

Da vede: Albrecht E., Panoramica generale di l'attività di a Società Filarmonica di San Petruburgu, San Petruburgu, 1884; Società Musicale Imperiale Russa. ramu di Mosca. Incontri sinfonici 1-500. Indice statisticu, M., 1899; 100 anniversariu di a Società Filarmonica di San Petruburgu. 1802-1902, San Petruburgu, 1902 (cù una lista di prugrammi per cuncerti simfonichi); Circulu di amanti di a musica russa. X (1896-1906), M., 1906 (cù una lista di prugrammi di cuncertu); Findeizen NF, Essay nantu à l'attività di u ramu di San Petruburgu di a Società Musicale Imperiale Russa (1859-1909), San Petruburgu, 1909 (cù l'appendice: prugrammi di sinfonia è cuncerti di camera; interpreti); Cuncerti di San Petruburgu di A. Siloti. Programma di cuncerti per dece stagioni (1903/1904-1912/1913), San Petruburgu, 1913; Società Filarmonica Accademica Statale (Leningrad). Dieci anni di musica sinfonica. 1917-1927, L., 1928 (cù una lista di prugrammi); Filarmonica di Leningrad. Articuli. Memorie. Materiali, (sb.), L., 1972; Filarmonica Statale di Mosca, M., 1973; Elwart AAE, Histoire de la Société des concerts du Conservatoire imperial de musique, P., 1860; Deldever EME, Histoire des concerts populaires, P., 1864; Brenet M. (Babilljer M.), Les concerts en France sous l Ancien régime, P., 1900 ; Rierre C., Le concert spirituel 1725 à 1790, P., 1900 ; Bekker P., Das deutsche Musikleben, Stuttg. – V., 1916 ; Dandelot A., La Société des concerts du Conservatoire de 1828 a 1923, P., 1923; Meyer K., Das Konzert, ein Führer, Stuttg., 1925; Preussner E., Die bürgerliche Musikkultur, Hamb., 1935, “Kassel-Basel, 1954; Van der Wall W., Liepmann SM, Musik in institutions, NY, 1936; Maugé G., Cuncertu, P., 1937; Gerhardt E., Recital, L., 1953; Bauer R., Das Konzert, B., 1955.

IM Yampolsky

Lascia un Audiolibro