Biblioteche musicali |
Termini di musica

Biblioteche musicali |

categurie di dizziunariu
termini è cuncetti

(da u grecu bibliotnxn - depositu di libri) - cullezzione di musica stampata. letteratura (note è libri) destinata à e società. o usu persunale. B. m. magazzini ancu cullezzione di muse scritti a manu. materiali, cunc. prugrammi, iconografia di musica, hannu discoteche è biblioteche di musica, archivi di microfilms è photograms (fotocopie), impegnà in bibliografia, è infurmazione. travagliu, guidà cataloghi speciali è archivi di archivi, sviluppà una metodulugia per u travagliu di a biblioteca di musica. A data esatta di l'occurrence di B. m hè scunnisciutu. Hè presumitu chì in e biblioteche di i stati di e civiltà antiche (Assiria, Babilonia, Egittu, Ghjudea) anu digià cuminciatu à cullà i musi. manoscritti. Hè cunnisciutu chì in u più grande b-ke di u mondu anticu - Alessandria - ci era materiale musicale. U marcuri. seculu munasteri, chjese, chjese. scole di cantu tinutu manoscritti musicali è musicali-teurichi. trattati. Fundatu in i seculi XIII-XIV. stivali di pelliccia alta in Parigi, Oxford, Cambridge, Praga, Bologna, a literatura musicale hè stata cullata in e so biblioteche.

A crescita di a cultura musicale secular in u Rinascimentu, l'invenzione di a stampa di musica hà cuntribuitu à a diffusione di cullizzioni di libri nantu à a musica è e publicazioni musicali. Sò stati cullati da l'amatori di i libri è di a musica, pl. patroni. Tra muse privati. À quellu tempu, u più riccu B. m. di i Fugger in Augsburg, i Duchi di i Medici in Firenze (a chjamata Biblioteca di i Medici – Laurenziana), è altri sò cunnisciuti. In u XVImu seculu, durante a Riforma, B. m. sò stati creati in e scole protestanti, soprattuttu in ellu. principati. In i seculi 16-16. c'eranu biblioteche di palazzu, chì avianu grande cullezzione di muse. litri. In seguitu, nantu à a so basa, l'urganisazione statali sò stati urganizati. biblioteche (per esempiu, a Biblioteca Naziunale di Parigi). Grande persunale B. m. pussede in u XVIIIu seculu. scentifichi di musica: S. Brossard, JB Martini (Padre Martini), I. Forkel, J. Hawkins, C. Burney è altri. A biblioteca di Brossard era una di e sezioni più preziose di a musica. dipartimentu di e Biblioteche Naziunale di Parigi, Hawkins è Burney - musica. Dipartimentu di u British Museum in Londra, muse. lessicugrafu EL Gerber - musica. dipartimentu di e biblioteche naziunali austriache in Vienna, è altri. Unu di i primi libri di biblioteca publica in Auropa hè stata urganizata in u 17 da a casa editrice Peters in Leipzig. À a fine di u XIXmu seculu pl. A musica europea circa-va, l'accademia, i cunsirvatori avianu u so propiu. B. m. Trà i famosi stranieri B. m.: biblioteca di l'Accademia Santa Cecilia in Roma, muntagna. biblioteca di Bologna (fondata in u 18), Società di l'Amici di a Musica di Vienna (fundata in u 1894), Mus. Dipartimentu di Naziunale B-ki in Parigi, musica. Dipartimenti di u British Museum in Londra, Statu. biblioteche in Berlinu (fundatu da Z. Denom), Biblioteche di u Cungressu in Washington, Austrian nat. b-ki in Viena. A più grande cullezzione privata hè a biblioteca di A. Cortot in Losanna.

In u 1951, l'Associazione Musicale Internaziunale. bc I so compiti includenu: cunvocà un cungressu internaziunale, ponenu dumande in relazione à u sviluppu scientificu di a catalogazione è a bibliografia musicale, edizione speciale. rivista ("Fontes Artis Musicae"), compilazione di i cosiddetti. "Repertoire International des Sources Musicales" ("Répertoire International des Sources Musicales (RISM)), "Repertoire Internationale de la Littérature sur la Musica" ("Répertoire Internationale de Littérature Musical" (RILM)) e altri.

Biblioteche musicali in Russia.

A più antica musica russa. a biblioteca hè un repository di libri musicali scritti a manu di u coru di i "diaconi cantanti sovrani" in Mosca (fine di u 15u seculu). Conteneva op. i primi cumpusitori russi di musica sacra. Sottu Petru I, i "diaconi cantanti sovrani" sò stati trasferiti à San Petruburgu. Cù l'accessu di Petru II in u 1727, Mosca torna torna a sede di u coru; i libri di musica sò stati trasportati cù u coru. Dopu à a morte di Petru II in u 1730, a cumpusizioni di u coru hè stata ridutta, è parechji di i libri sò stati trasferiti à l'Armeria è dopu intrutu in altre Mosca. almacenamiento. In seguitu, u coru fù novu trasfiruta à San Petruburgu. Cù a riurganizazione di u coru in a Cappella di u Cantu di a Corte in u 1763, tutti i libri di musica restante sò diventati parti di a biblioteca di u coru. I cullizzioni di l'antichi manuscritti di cantu russu in notazione ganciu è linea eranu ancu dispunibili in i monasteri (biblioteche di u Monasteru Solovetsky, etc.). istituzioni educative spirituali (Petersburg, Mosca, accademii teologichi Kazan). Colla preziosa. manoscritti di chjesa. a biblioteca di Mosca avia cantu. scola sinodale. In principiu. 1901 includeu 1200 nomi. libri di musica di a chjesa, chì furnianu materiale riccu per studià a storia di a chjesa. cantà in Russia (attualmente situatu in u Museu Storicu Statale, Mosca). I mezi. a literatura musicale (vok. è instr.) hè stata cullata in imp. Biblioteca di l'Ermitage è, in particulare, in a Biblioteca di Musica imp. t-ditch prezzu Petersburg | À 18 - 1er pianu. Biblioteche musicali di u 19u seculu esistevanu à i grandi servi è wok.-instr. cappelle (Sheremetevs, Stroganovs, KA Razumovsky, etc.). Da a basa in 1859 RMO B. m sò creati à nek-ry rami lucali di RMO, è dopu à San Petruburgu. è Mosca. cunservatori. Unu di i più estesi B. m. era u b-ka adv. orchestra in San Petruburgu (fundata in u 1882), numerata da u 1917 circa. 12 copie di note, libri è iconografia. materiali. Scientificu B. m. hè stata urganizata da a Società Biblioteche Teorica Musicale (fundata in 000 in Mosca); in u 1908 hà include San 1913 copie di libri è note. In 11, a listessa sucetà hà apertu u primu teatru di musica in Russia. sala di lettura per elli. NG Rubinstein. Accumulazione è espansione di libri è fondi musicali di B. m., chì esistia durante a decomp. about-wah, hè accadutu in limitatu. dimensioni, principalmente per via di donazioni privati.

In u tempu di i gufi, B. m. sò rimbursati è arricchiti à a spesa di fondi liberati da u statu. Muse. dipartimenti sò basati in grandi biblioteche di l'unione è repubbliche autonome. Un sistema di guida metodulugia B. m., hà introduttu a centralizazione di u prucessu di a biblioteca di a musica. materiali.

I più grandi biblioteche di musica in l'URSS.

1) Biblioteca Centrale di Musica di u Teatro di l'Opera è di u Ballet di Leningrad, chjamatu dopu à SM Kirov. Una di e volte più ricche di musica in u mondu. S'arrizzò in u 1u pianu. XVIII seculu Cum'è una biblioteca di a Sala di a Corte, era destinata à serve à i bisogni di u repertoriu operisticu di a Camera (originariamente chjamatu l'Uffiziu di a Nota, più tardi a Biblioteca Musicale di a Camera Imperiale). I cullezzione di a biblioteca cuntenenu pruduzzione opera. i primi cumpusitori stranieri chì sirvutu sottu u imp. cantiere, opere di russu. musicisti, u repertoriu di l'anzianu imp. t-ditch, chì riflette a storia di u sviluppu di a musica. t-ra in Russia. Dopu à a rivuluzione Great Oct., a biblioteca hè stata trasferita à a gestione di acad. T-ditch, è dapoi u 18 divintò parti di l'Opera è Ballet T-ra chjamatu dopu à SM Kirov. In u futuru, i so fondi sò stati rimpiazzati cù a biblioteca musicale di a Casa di u Populu. Per 1934 u numeru di nomi musicali. in a biblioteca supirava 1971, è in tuttu ci sò più di 27 copie di partitura, claviers, orc. partiti è altri materiali musicali. B-ka hà un collu raru. manoscritti di musica, musica. Autografi russi. è cumpusitori stranieri. B. pl. BV Asafiev era in carica per anni.

2) Biblioteca di a Cappella Accademica di Leningrad, chjamata dopu à MI Glinka. Uriginatu in u 18u seculu. in cunnessione cù l'urganizazione di a cappella di i cori di a corte (in u 1763-1917 - u Coru di a Corte). U scopu di a biblioteca è a natura di i materiali musicali cullucati in questu era determinatu da l'attività di u coru, chì hà participatu sia in a corte. servizii chjese, è in i spettaculi di a corte. opera t-ra. In a biblioteca sò stati cuncentrati cumpunimenti spirituali realizati da a cappella, è dapoi u 1816, copie manuscritte di tutte e opere spirituali. Cumpusitori russi (publicatu solu cù u permessu di u direttore di u coru), claviers è coru. voci pl. opere, è ancu copie di partitura è coru. voci di oratori è cantate interpretati da a cappella in cuncerti Filarmunia. circa-va è in propiu. cunc. sala. In u 1904-23, a biblioteca era guidata da un espertu di a Chjesa. musica di AV Preobrazhensky. In i tempi suviètici, a biblioteca hè stata rimbursata cù tutti i gufi scritti. cumpusitori di coru. prod., à la fois a cappella et oratorio-cantata. I rari manuscritti è publicazioni conservati in i so fondi sò stati trasferiti in u 1933 per a ricerca scientifica. travaglià in i musi appena urganizati. istituzioni (Istitutu di Ricerca Scientifica di Tecnulugia, Musica è Cinematografia, u dipartimentu di musica di a Bibbiuteca Publica Statale chjamatu ME Saltykov-Shchedrin, in parte in a biblioteca di a Filarmonica di Leningrad, etc.). Da u 1971, u fondu generale di a biblioteca era di 15 copie, di quale 085 partiture è claviers, 11 tituli. coru. voci (da 139 à 2060 copie in ogni titulu), 50 copie di libri è riviste di musica.

3) Biblioteca di u Conservatoriu di Leningrad chjamatu NA Rimsky-Korsakov. Creatu in u 1862, simultaneamente cù l'apertura di San Petruburgu. conservatoriu, nantu à a basa di a biblioteca Simf. Società (fundata in u 1859). I so fondi inizialmente cunsistevanu in biblioteche persunali donate di muse maiò. figuri assuciati cù l'RMS (raccolta di libri è note da AG Rubinshtein, VV Kologrivov, Mikh. Yu. Vielgorsky è altri). In u 1870 MP Azanchevsky hà donatu à a biblioteca a so cullezzione più preziosa di libri nantu à a musica (più di 3000 volumi) è una cullizzioni di musica. autographs, in 1872 AI Rubets - una biblioteca persunale chì cuntene i manoscritti di AS Dargomyzhsky. In u 1896 a cullezzione hè stata trasferita à a biblioteca. libri è note di N. Ya. Afanasyev, cumpresi tutti i so travagli publicati è musica. manoscritti. In u tempu di i civette, i fondi di u b-ki anu sviluppatu significativamente. In u 1937, hè creatu un dipartimentu di manuscrittu, cumpresu St. 6000 unità di almacenamento, Ch. arr. Autografi russi. cumpusitori. In u 1971 ci eranu ca. 112 musica stampata è San 000 libri è musica. riviste.

4) Biblioteca di a Filarmonica di Leningrad. Nasce in u 1882 à l'Orchestra di a Corte (u chjamatu Coru Musicale di a Corte, chì unisci l'orchestra di u spiritu è ​​l'orchestre sinfoniche). Originariamenti custituitu di litri per u spiritu. orchestra. In u futuru, a sinfonia hè stata rinnuvata, cum'è a camera, vocale è pianoforte. sciame di litri. In u tempu pre-rivuluzionariu sirvutu solu da l'Orchestra di a Corte. Cù a so riurganizazione in uttrovi 1917 in u Statu. simp. l'orchestra hè stata trasfiruta à ellu è a biblioteca, chì in u 1921 hè stata sottu à a ghjuridizione di Leningrad. filarmonica. U fondu musicale di a bibbiuteca include ancu e biblioteche di cullezzione privata è muse. ob-in (prima l'orchestra di AD Sheremetev, stazione ferroviaria Pavlovsky, a sucetà corale di San Petruburgu Singakademie, in parte a biblioteca di AI Siloti, etc.). In u 1932, una parte di i materiali scritti a manu è i libri sò stati trasferiti à i musi. dipartimentu di u Statu Hermitage, in u 1938 - u dipartimentu manuscrittu di u Statu. biblioteca publica elli. ME Saltykov-Shchedrin. A parte principale di u fondu di a biblioteca hè custituita da publicazioni musicali, cumprese: orc. letteratura (raccolte di partiture è voci orchestrali), chì hè u principale. basa cunc. l'attività di a Filarmonica, è ancu di i strumenti di clavier è di camera. lit. A cullizzioni di partitura di l'opera include vechji edizioni di opere di cumpusitori stranieri. In u 1971, u fondu tutale di a literatura musicale è di libri-rivista era di circa. 140 copie. In più, a biblioteca hà una cullizzioni di materiali iconografichi (circa 000 copie), posters è prugrammi di tutti i cuncerti di a Filarmonica, una vasta cullizzioni di gas. ritagli (ca. 15 copie). Dapoi l'annu 000, a bibbiuteca facia ricerca di riferenza è bibliografica. travagliu.

5) Biblioteca Musicale Scientifica chjamata dopu à SI Taneyev di u Conservatoriu di Mosca chjamatu dopu à PI Tchaikovsky. Urganizata in u 1866 nantu à a basa di una cullezzione persunale di note è libri nantu à a musica da NG Rubinshtein, trasferitu à e Muse. corsi di Mosca. dipartimenti di u RMS (apertu in u 1860). In u 1869, a biblioteca hà ricevutu una grande cullizzioni di note è libri nantu à a musica di VF Odoevsky, in u 1872 i fondi di a biblioteca di i dipartimenti di Mosca di l'RMO (cumpresu u patrimoniu manuscrittu di AN Verstovsky), in u 1888 a biblioteca hà acquistatu una cullizzioni musicale. . A. Iè. Skaryatin, chì includeva copie di e muse. op. cumpusitori di i seculi XVI-XVIII, dopu - a biblioteca di SI Taneyev. B-ka hè statu ancu sistematicamente rinfriscata cù pedagogica. musica lit-swarm è libri trasferitu à ella da a casa editrice di PI Jurgenson. A mancanza di fondi rallenta assai a crescita di i fondi. In i civette Intantu, l'attività di a bibliuteca s'hè sviluppata significativamente. In u 16, una grande biblioteca di l'Academia Russa di l'Arti s'unì. Scienze (rAXH), chì includia a biblioteca di a Società Biblioteche Teorica Musicale, parte di i fondi di l'Accademia Corale disbandita (antica Scola Sinodale); in u 18, a cullizzioni di musica di u cantante AV Panaeva-Kartseva fù acquistatu, in u 1924, a biblioteca HP Findeisen, è in u stessu annu, una parte di i fondi di u museu hè stata trasferita à a biblioteca. Dipartimentu di a Biblioteca di l'Accademia di Scienze di l'URSS (più di 1928 copie di edizioni rari) è altri. Una vasta cullizzioni di manoscritti originali conservati in a Biblioteca. cumpusitori è una quantità di materiali d'archiviu sò stati trasferiti in 1934 à u Centru. museu di musica. li cultura. MI Glinka. U fondu musicale di a biblioteca per u 16 era di ca. 000, libru - 1941 copie. In 1971 a biblioteca hè stata chjamata dopu à SI Taneyev. A bibliuteca hà dipartimenti chì facenu assai travaglii scientifichi è metodulugichi : un dipartimentu di rifarenza è bibliografica di libri rari, manoscritti, etc.

6) Biblioteca di u Museu Centrale Statale di Cultura Musicale chjamatu MI Glinka in Mosca. Hè stata urganizata simultaneamente cù u museu in u 1938. In u 1971, a biblioteca di u museu cuntene (inseme cù e biblioteche di i so rami in u museu-appartamentu di AB Goldenweiser è u Laboratoriu Creativu di Skill Conducting chjamatu dopu à NS Golovanov) 38 libri nantu à musica in russa è lingue straniere, 859 publicazioni musicali, 59 manifesti è prugrammi (principalmente da a 025e mità di u 34u seculu), è ancu ca. 621 ritagli di ghjurnale. A biblioteca include: un dipartimentu di edizzioni rari (circa 2 primi edizioni cumposti da AA Alyabyev, AE Varlamov, AL Gurilev, AS Dargomyzhsky, L. Beethoven, etc.), cullezzione nominali di libri è note di civette eccezziunale. musicologi è folkloristi (BL Yavorsky, RI Gruber, PA Lamm, KV Kvitka, VM Belyaev, etc.), è ancu libri è note cù iscrizioni dedicate è autografi di cumpusitori è figure musicali (DI Arakishvili, AS Arensky, B. Bartok, AP Borodin, AK Glazunov, AK Lyadov, N. Ya. Myaskovsky, SV Rakhmaninov, IF Stravinsky, PI Tchaikovsky, F. Chopin è altri).

7) Grandi fondi di note è libri nantu à a musica sò cuncentrati in i dipartimenti di musica di u Statu. biblioteca publica elli. ME Saltykov-Shchedrin è Gos. biblioteca di l'URSS elli. VI Lenin, è ancu in a Biblioteca di l'Università di Tomsk (una cullizzioni di rari edizioni musicali è di libru di Stroganovs di u XVIII seculu), in a Biblioteca di l'Accademia di Scienze di l'Ucraina SSR (una cullizzioni musicale di a cappella di a fortezza di KA). Razumovsky), in i musei b -kah - u Museu Storicu (una cullizzioni di altri libri di canti di a chjesa russa in ganciu è notazione lineale), u Museu di u Palazzu in Ostankino (a biblioteca musicale di a fortezza Sheremetev t-ra); in a casa editrice Notnitsa "Music" (Mosca), etc. Materiali preziosi sò dispunibuli in e biblioteche scientifiche. istituzioni, incl. Ricerca scientifica. Istitutu di Teatru, Musica è Cinematografia in Leningrad; Ci sò libri guardati nantu à a musica è note da a biblioteca di NA Rimsky-Korsakov, EF Napravnik, AI Siloti, una cullizzioni unica di musica stampata. prod. AG Rubinstein, musica. manoscritti, etc., è ancu materiali nantu à a musica è a musica. t-ru in a cullizzioni di manuscritti è prima edizzioni stampata di u settore di studiu fonte di l'istitutu (fondi persunali è cullezzione di MI Glinka, AP Borodin, AK Glazunov è altri, cumpresi manuscritti di cumpusitori, currispundenza, documenti, cullezzione di manuscritti musicali). , etc.). In u 18, a biblioteca di l'Istitutu includeva 1971 libri in lingua russa è straniera nantu à a musica è 41 publicazioni musicali stampate.

Da vede: Stasov V., Autografi di musicisti in imp. Biblioteca publica. Articuli 1-3, Note Domestiche, 1856, vol. 108, 109; ancu in i so Opere raccolte, vol. III, San Petruburgu, 1894, Bessonov P., In u destinu di i libri di cantu musicali, Orthodox Review, 1864, libru. V è VI, Smolensky SV, Un schema generale di u significatu storicu è musicale di i manoscritti cantanti di a Biblioteca Solovetsky è l'ABC di Cantori di Alexander Mezenets, "Interlocutore Ortodossu", 1887, II; u so propiu, Nantu à a cullizzioni di manuscritti di cantu anticu russu in a Scola Sinodale di Cantu di a Chiesa di Mosca, "RMG", 1899, No 3-5, 12-14 Rapportu di a Società Biblioteche Teorica Musicale in Mosca per i primi 4 anni di u so. attività 1909-1912 gg, No 1, (M., 1913); Rimsky-Korsakov AN, Tesori musicali di u dipartimentu di u manuscrittu di u Statu. Biblioteca Publica chjamata dopu à ME Saltykov-Shchedrin, L., 1938; Biblioteche è musei, in u libru. Musical Leningrad, L., 1958; Rachkova AA, Storia di u Dipartimentu di Statu Musicale. Public Library chjamatu dopu à ME Saltykov-Shchedrin, 1795-1959, in u libru. Trudy Gos. Biblioteca Publica chjamata dopu à ME Saltykov-Shchedrin, vol. VIII (II), (L., 1960); Biblioteca musicale scientifica chjamata dopu à SI Taneyev. Essay, M., 1966 ; Sheffer T., Cherpukhova K., Notazione di i Rozumovskys da i fondi di u Bancu Naziunale Centrale di a Republica Socialista Ucraina - un documentu di a cultura musicale di l'Ucraina di u 6u seculu, in cullezzione. Studi Musicali Ucraini, 1971, Kipv, XNUMX.

Bibliotecaria: Reguli uniformi per a descrizzione di l'opere stampate per i cataloghi di a biblioteca, parte 4, M., 1963, parte 7, M., 1968; Biblioteche è classificazione bibliografica Tabelle per e biblioteche scientifiche. Issue. XXI, M., 1964; Congrís international des bibliothíques musicales, 1-4, Kassel-Basel, 1951-56, Association internationale des bibliothíques musicales, P, 1955 Merlingen W., Entwurf einer Katalogisierungsvorschrift für wissenschaftliche Bibliotheken (angewendet de la Bibliothèque des universités), 1, W., 3-1955 Grasberger F., Der Autoren-Katalog der Musikdrucke. (U catalogu di l'autore di musica publicata), trad. di V. Cunningham, Frankf. – L. – NY, 56 (nantu à u titulu di u parallelu in inglese); Biblioteca di u Cungressu. Divisione di musica. classificazione. Classe M: Musica è libri nantu à a musica, Washington, 1957, Associazione di biblioteca musicale. Code for cataloging music and phono-records, Chi., 1957; Az Orszbgos, könyvtargyi tanacs. A zenebüvek kцnyvtari cнmleirбsa, Bdpst, 1958; Hinterhofer G., Katalogisierungvorschrift für Musikalien. (Mit einer Farbensystematik), Munch., (1958).

Opere generale: Еsdaille A., Biblioteche naziunali di u mondu. A so storia…, L., 1934 ; Burton М., Biblioteche famose di u mondu. A so storia…, L., 1937 ; Weiss-Reyscher E., Musikbьcherei…, Hamb., 1953; Mс Сolvin LR è Reeves H., Biblioteche musicali. Includendu una bibliografia cumpleta di a literatura musicale è una bibliografia selettiva di partiture musicali, publ. dapoi u 1957…, v. 1-2, L., 1965 (1 ed., L., 1937); Plamenac D., Biblioteques musicales en Europe orientale, «Notes», 1961/62, 11, 19.

Biblioteche Naziunale. Austria - Osterreichische Nationalbibliothek. Geschichte. - U megliu. – Aufgaben, W., 1954,1958, 39 (ch. di u dipartimentu di musica, pp. 42-1913). Belgio e Olanda – Prod' homme JG, Les institutions musicales (bibliothéques et archives) en Belgique et en Hollande, “SIMG”, XV, 14/1 Germany – Eitner R., Fürstenau M., Verzeichniss öffentlicher Bibliotheken Deutschlands, “Monatshefte für Musikgeschichte, IV. Jahrg., No 2, 1872, 1946; Zehnjahresbericht der Deutschen Staatsbibliothek 1955-1956, B., 158 (ch. circa u dipartimentu di musica, pp. 68-1969); Theurich J., Hebenstreit R., Musikbibliotheken und Musikaliensammlungen in der Deutschen Demokratischen Republik, V., 1952. Italia – Pirrotta N., La biblioteche musicali italiane, “Rass. Mus.”, 2, Anno XXII, No 123, apr., p. 29-1903. Stati Uniti d'America - Sonnesk OG Th., Nordamerikanische Musikbibliotheken, "SIMG", V, 04/329, S. 35-1946. Francia – Lebeau E., Histoire des collections du département de la musique de la Bibliothique Nationale, P., 1960. Svizzera – Zehntner H., Musikbibliotheken in der Schweiz, Basilea, XNUMX.

IM Yampolsky

Lascia un Audiolibro