Termini Musicali - C
Termini di musica

Termini Musicali - C

C (German tse, inglese si) - 1) a lettera designazione di u sonu do; 2) un signu chì rapprisenta una misura in 4; 3) nome. chjave per
Cabaletta (it. cabaletta) - 1) una piccula aria; 2) in u 19u seculu - a cunclusione stretta di l'aria o duo
Cabaza (cabaza portoghese), cabina ç a (cabasa) – cabana (instrument à percussion) caccia (cacca italiana) - genre wok. musica di i seculi XIV-XVI. (14-16 voci canon), littiralmenti, caccia
Ammucciatu (cache francese) - nascosto [ottava o quinta]
Cachucha (Spanish kachucha) - kachucha (Spanish dance)
Cacofonia (it. kakofonna), Cacofonia (fr. cacophony), Cacofonia (Inglese kakofeni) - cacofonia, discordia
Mangoianu (cadenza francese, cadenza inglese) – 1) cadenza; 2) cadenza
Cadenza autentica (cadence francese otantique) - autenticu. cadenza
Cadence évitée (cadence evite) - cadenza interrotta
Cadence imparfaite (cadence emparfet) - cadenza imperfetta
Cadence parfaite (cadence parfet) - cadenza perfetta
Cadence plagale (cadence plagal) - cadenza plagal
cadenza (it. cadenza) - 1) cadenza; 2) cadenza
Cadenza autentica (cadence authentic) - autenticu. cadenza
Cadenza d'inganno (cadenza d'inganno) - cadenza interrotta
Cadenza imperfetta (cadenza imperfetta) - cadence imperfect
Cadenza perfetta(cadence perfatta) - cadenza perfetta
Cadenza plagale ( cadence plagale) – cadenza plagale Cadre en Fer
( fr. frame en fair) - cornice in ghisa à u tamburinu di u pianoforte Caisse claire (francese cas claire) - rullante Caisse claire avec corde (cas claire avec cord) - rullante cù corda Caisse claire grande taille (cas claire grand thai) - tamburo rullante oversize Caisse claire petite taille thai) - snare drum hè ridutta, taglia Caisse claire sans timbre (cas claire san timbre) - rullante senza corde Caisse roulante
(francese kes rulant) - tamburu cilindricu (francese).
Cake-walk (Inglese keikuok) - kekuok (danza)
Calameilus (lat. kalamelus), Calamu (kalamus) - flûte à canne
Calandu (it. kalando) - diminuisce, diminuisce u putere di [sonu]
Calata (it. calata) - un anticu ballu talianu
Caidamente (it. caldamente) - cù calore, ardente
Chjama è risposta (Call and Responsi inglesi) - struttura antifonale di certi canti di i neri nordamericani (spirituali, travaglii, canzoni) è forme di jazz, principalmente blues; letteralmente chjama è risposta
Calm (it. kalma) - silenziu, calma; Calmu (con calma) Calmatu(calmu), Calmu (calmu), Calma (fr. Calm) - calmu, calmu
Calmandu (It. Kalmando) - calming down
Calore (It. Calore) - calore, calore, calore; Cun calore (cun calore), Calurosamente (calorosamente), Caldu (caloroso) - animatedly, with heat, with fire
Cambiendu (it, cambiando) - cambiendu; per esempiu, Cambiandu u tempu (cambiando il tempo) - cambià u tempu
Cambiare (cambiare) - cambià, cambià; per esempiu, Cambiare u tempu (cambiare il tempo) - cambià u ritmu
di Cambiata(è. cambiata ) - cambiata (ausiliari nota nantu à un ritmu debule)
Camera (it. Camera ) - stanza, camara , Camesu corporazione (cameso) - un strumentu di percussione d'origine latinoamericana Camminandu (it. camminando) - pianu pianu, calmu Bell (it. campana) – Campane bell ( campanu) - Campanello campane (it. campanello) – Campanelli campana (campanelli) – campanacci campanacci ( lu. campanacciu) - campana alpina
Campane tubolari (It. campane tubolari) - campane tubulari
GOSSIP (Fr. Cancan) – Francese. danza di u XIXmu seculu
Libru di canzoni (Spagnolu: Cancionero), Cantunali (Late Latin Cantional) - cantional (raccolta di canti, canti)
Candidamente (It. candidamente) - senza artlessly,
a verità bastone cù una testa di kapok [Stravinsky. "Storia di u suldatu"]
Cangiare (it. kanjare) - cambià, cambià
Cangianu (kanjando) - cambià
Cangiate (kanjate) - cambià
Canon (canon latinu, canon francese, kenen inglese), Canone(it. canon) - canon
Canon á l'écrevisse (fr. canon al ekrevis), Canon retrogradu (canon retrograde) - canon canon
Canon à l'infini (lat. canon ad infinitum), Canon perpetuus (canon perpetuus) - canon infinitu
Canon cancricans (canon cancricans) - canon canon
Canon circuiaire (canon circuler), Canon perpetuel (canon perpetuel) - canon infinitu (circular).
Canon enigmaticus (canon enigmaticus) - canon enigmaticu
Canon par augmentation (canon par ogmantasion) - canon magnificatu
Canon par diminution (canon par diminution) - canon in riduzzione
Canon per augmentationem (canon peer augmentationem) - canon in magnification
Canon per diminutionern (canon peer diminutionem) - canon in riduzzione
Canonicu (lat. canonicus) - canonicu, ecclesiasticu
Cantus canonicus (cantus canonicus) – église. cantu
Canonique (Canonu francese) - canonicu
Canor® (it. canoro) - euphonious, melodious
quantità (it. cantabile) - melodious
Cantacchiare (cantakyare), Cantacchiandu (cantakyando) - cantà
Cantamentu (cantamentu) - cantà
Cantu (cantando) - cantu melodioso
cantante pau (cantante), Cantatore(cantatore) - cantante
Cantare (cantare) - cantà, cantà
Cantata (It. cantata, cantate inglese), Cantate (cantata francese) – cantata
Cantatilla (It. cantatilla) - piccula cantata
Cantafrica (It. cantatriche, francese cantatris ) - cantante [opera, cuncertu]
Cantereliare (it. canterellare), Canticchiare (cantikyare) - canti, canta
Canterellatu (canterellato) - in un tonu, cum'è s'ellu cantava
Canterina (it. canterina) - cantante; Canterinu (canterino) - cantante
Cantica (it. Canticu), Canticu (cantu inglese) -
Cantu cantu(it. canticu), Canticum (lat. canticum) - canti laudatori di a Chiesa Cattolica
Cantilena (it. cantilena), Cantilène ( fr .
cantile ) - melodious, melodious
Quandu cantinellachcha) - U cantu cumuni
Cantino (it. cantino) - a corda più alta in corda per strumenti à arcu è pinnate cù un collu
Cantica (fr. cantik) - cantu, innu
Canto (it. canto) - 1) cantu, cantu, melodia; 2) voce alta : treble, sopranu
Canto a cappella (it. canto a cappella) - chjesa. cantu o cantu di coru micca accumpagnatu
Cantu carnascialesco(It. Cantu carnashalesko), Cantu carnevalesco (Canto carnevalesco) – chant carnaval
Cantu cromaticu (It. Canto cromatico) - cantà cù intervalli cromatici
Cantu fermu (It. Canto fermo) - Cantus firmus (mélodie principale, immuable en contrepoint)
Cantu figuratu (it. canto figurato) - unu di i tipi di cantu polifonicu
cantu gregorianu (it. canto gregoriano), Pianu cantu (cantu plano) – Cantu gregorianu
Cantu primo (it. canto primo) - 1er treble o soprano
Canto secondo (cantu sekondo) – 2e treble
Cantor (lat. Cantor), Cantore(it. cantore) - 1) cantava in u coru di a chjesa Protestante; 2) capu di a chjesa. coru
Cantu recitatlvo (it. canto recitative) - cantu recitativu
Cantoria (it. cantoria) – cori (sala per i coristi)
Cantus (lat. cantus) - 1) cantu, melodia, melodia; 2) voce alta : treble, sopranu
Cantus ambrosianus (lat. cantus ambrosianus) – Cantu ambrosianu
Cantus figuralis (lat. cantus figuralis), Cantus figuratus (cantus figurative) - unu di i tipi di cantu polifonicu
Cantus firmus (lat. cantus firmus) - cantus firmus (mélodie principale, inchangée en contrepoint)
Cantus gemellus(lat. cantus gemellus) - una forma di vechja, polifonia; u listessu cum'è gymel
Cantus gregorianus (lat. cantus gregorianus), Cantus planus (cantus planus) – Cantu gregorianu
Cantus monodicus (lat. cantus monodicus) - cantu monofonicu
Canzonaccia (it. canzoneccia) - chant carré
Canzona (it. canzone) - 1) canzone, canzone; 2) un pezzu strumentale di un caratteru melodioso
Canzone a ballo (it. canzone a ballo) - una canzone di ballu
Canzone sacra (it. canzone sacra) - un cantu spirituale
Canzonetta (it. canzonetta) - una piccula canzona, una canzona
Songbook (it. canzonere) - una cullizzioni di canti
Canzoni spirituali(it. Kantsoni spirituals) - canti spirituali
Capo (it. capo) - capu, principiu
Capobanda (it. capoband) - bandmaster, spirit. orcu.
Capulavoru (it. capolavoro) - un capolavoru
di Capotastu (it. capotasto) – capo: 1) nocciola per strumenti a corda; 2) un dispositivu per ricustruisce e corde
Cappella (it. cappella) - cappella, coru
Capriccio (it. capriccio, prononciation traditionnelle de capriccio), Caprice (fr. caprice) - capriccio, capriccio
Capricciosamente (it. capricciosamente), Capriccioso (capriccioso), Capricieusement (Capricieux francese), Capricciosa(caprice) - capricciosamente, capricciosamente
Caracaha (Portuguese caracasha) - un strumentu di percussione d'origine brasiliana
caratteru (it. carattere) - caratteru; nel carattere di… (nel carattere di…) – in character…
Caratteristicu (it. carratteristico) - caratteristiche
Caressant (fr. karesan) - carezza
Carezzando (it. karezzando), Carezzevole (carezzvole) - caressing, affettuosamente
Caricatu (it. caricato) - esageratu, caricaturatu
Carillon (fr. carillon) - 1) campane; en carillon (un carillon) - imitazione di u carillon; 2) unu di i registri di u
Carnaval organu (fr. carnaval),Carnavale (It. carnevale), Carnival (Inglese, kanival) - carnaval
Carol (English kerel) - Inno di Natale, canzona allegra
carola (It. Carola) - vechju, cantu di ballu tondu
quadru (caret francese) - 1) nota di notazione quadrata ; 2) una nota uguale in durata à 2 sanu
Cartetlu (it. cartello) - a lista di u repertoriu di l'opera; Cartellone (kartellone) – affiche di teatru, affiche
Cases (fr. kaz) - frets nantu à strumenti à corda
Cash desk (it. cash desk) - tamburinu
Cassa chiara (it. cash desk chiara) - rullante
Cassa chiara Cun corda (casa chiara cun corda) - tamburinu à corda
Cassa chiara formato grande (casa chiara grande format) - snare drum increase. taglia
Cassa chiara piccolo formato (format cassette chiara piccolo) – petite caisse claire
Cassa chiara senza timbro (cassette chiara senza timbro) – caisse claire sans cordes
Cassa ruilante (it. cassa rullante) - drum cylindrical [francese]; u listessu cum'è tamburu ruilante , tamburu vechju Cassazione
( cassation française), Cassazione (cassazione italiana) - cassazione (un genre di musica strumentale di u 18u seculu) Castagnette (it. castignette), Castanette
(Castagnetti inglesi) - castagnetti
Catch (ketch inglese) - un canone per parechje voci maschili cù un testu còmicu
catina (it. catena) - una surgente per strumenti arcuati
Catena di trilli (it. catena di trilli) - una catena di trilli
coda (lat. cauda) - 1) in notation mensural, a calma di a nota; 2) a cunclusione in Wed - seculu. musica; letteralmente a coda
di Cavaletta (it. cavaletta) – cabaletta (petite aria) Cavatina ( it
cavatina ) - un'aria corta di caratteru liricu
Ce rythme doit avoir la valeur sonore d'tm fond de paysage triste et glace (francese se rhythm dua avoir la valeur sonor d'on von de landscape triste e glace) - disegno ritmico nel carattere di un paesaggio triste e freddo [Debussy]
Cedendo (it. chedendo), Assignore (chedente), Cedevole (chedevole) - rallentà; cede littéralement à
Céder (fr. Sede) - rallentà
Cédez (sede) - rallentà; en cédant (una berlina) - rallentà; cede littéralement à
Celere (it. chelere), Cun ceieritá (con chelerita) - prestu, prestu
Celerita (chelerita) - rapidità, vitezza, fluidità
Celeste (it. celesta, eng. siléste),Celeste (Celesta francese), Celeste (German Celesta) - celesta; letteralmente celeste
Cello (it. chello, eng. chzlou) - violoncello
Cembalu (it. cembalo) - cembalu, clavecinu; u listessu cum'è clavicembalo
Centru di l'arcu (eng. senter ov de bow) – [giocu] cù u mezu di l’arcu
Cercar la nota (it. Cherkar la nota) - "cerca una nota" - una manera di cantà per piglià prima di u tempu in a forma di un aumentu chjave, falendu nantu à a pista. sillaba (cum'è portamentu)
Cercle harmoniqtie (Sircle armonic francese) - quintu circulu
Cesura (It. chezura), Césure (francese sezur) - caesura
Cetera (It. Chetera) - sistrum (strumentu medievale à corde pinzatu)
Cha cha cha (spagnolu cha cha cha) -
Chaconne ballu (francese shacon) - chaconne : 1) starin, ballu ; 2) pezza strumentale, comp. da una quantità di variazioni
Chalne de trilles (fr. sheng de trii) - una catena di trilli
u calori (fr. chaler) - calore, calore (hobby)
Chaleureusement (chalerézman) - cù calore, caldu
Chaieureux (chaleré) - caldu, ardente
Chaiumeau (fr. shalyumb) - 1) flauta; 2) u registru bassu di u clarinettu
Càmera (eng. chaimbe) - camera
Cuncertu di camera (chaimbe konset) - cuncertu di camera
Musica da camera (musica da camera) - musica da camera
Cambia (eng. change) - cambià, cambià, cambià [strumentu];piccolo change à 3e flûte [
piccolo change that teed flute) - cambia u picculu flauta
à u 3u
flauto fr. chanzhe lezhe) - cambiamentu di registri [in l'urganu]
Cambia a nota (eng. changing note) - nota ausiliaria
Canzona (fr. chanson) - canzona
Chanson à boire (fr. chanson a boir) - canzona beie
Chanson à parties (fr chanson a party) - un travagliu vucali per parechje voci
Chanson balladee (fr. chanson balladee) - ballu francese. canzona
Chansonette (chansonette) - canzona
Chansonnier (fr. chansonnier) - Scena francese, cantante, spessu cantautore
cantu, (fr. chan) - 1) cantu, cantu, cantu; 2) pezza vocale, è qualchì volta strumentale
Chantant (shant) - melodioso
Chanté ( shant ) - melodiosa
Chanter (shant) - canta, Chantonner (shantone) -
canta u populu - a chjesa. cantu Chanterelle (fr. Chantrell) - a corda più alta in a corda per i strumenti arcuati è pizzicati cù un collu; littéralement melodieux Cantadore (fr. shanter) - cantante Chanteuse (shantaz) - cantante Chantey, Chanty
(English chanti) - cantu di marinaru corale; u listessu cum'è shanty
Chant farci (French Shan Farsi) - Meli gregoriani, misti. cù tunes ùn hè micca un cultu, l'origine di
Chant liturgique (French Chant liturzhik) hè una chjesa. cantu
Chant populaire (Chan populaire français) - Nar. cantu, cantu
Chantre (fr. chantre) - chjesa. cantu
Chant sur le livre (Chant sur Le Livre francese) - contrappunto improvvisato (XVI secolo)
A Cappella (cappella inglese), Cappella (cappella francese) -
ognunu Cappella (Shak francese) - ognunu, ogni
Ogni misura (Shak mazur) - ogni bar
Charaktersstück (German karaktershtyuk) - un pezzu caratteristicu di
Charleston(Chaalstan inglese) - Charleston - Afroamer. ballu
Charleston Becken (Inglese-Tedesco chaalstan bekken) - piatti a pedale
addilettu (charm francese) - charm; cun charme (avek charm) - incantevule
Charme (charme) – incantatu [Scriabin. "Prometheus"]
caccia (fr, shas) - genre wok. musica di i seculi XIV-XVI. (14-, 16- canon di voce); letteralmente caccia
Che (it. ke) - chì, quale, chì, solu, eccettu
Chef d'attaque (fr. chef d'attack) - accompagnatore d'orcu. (1er violinista)
Chef de choeur (fr. chef de ker) – direttore di coru
Chef d'oeuvre (fr. chef-d'œuvre) - chef-d'œuvre
Conduttore (fr. chef d'orchestra) – direttore d'orchestra
utensili(fr. chevale) - stand (per strumenti à arcu)
Peg (fr. chevy) - peg
Cheviller (cheviyo) - peg box (per strumenti ad arco)
Chevrotement (fr. chevrotman) - tremore di voce
Chjaru (it. chiaro) - lumera, chjara, pura
Chjave (it. chiave) - 1) chjave; 2) valvula (per strumenti à ventu)
Chiave di basso (chiave di basso) – bass clef
Chiave di violino (chiave di violino) - treble clef
Chiavette (it. chiavette) - "chiavi", un'indicazione per a trasposizione (seculi XV-XVI aC) )
Chiesa (it. Chiosa) - chjesa; aria, sonata da chiesa (aria, sonata da chiesa) – aria chjesa, sonata
Costing (cifratu francese) - digitale
Chimes (English chimes) - campane, campane
chitarra (italianu kitarra) - 1) kitarra, kitharra - strumentu grecu anticu à corde pinzatu; 2) chitarra
Chitarrone (it. chitarrone) - una spezia di lute bass
Chiterna (it. kiterna) - quintern (unu di i tipi di lute)
chjusu (it. kyuzo) - sonu chjusu (ricezione di ghjucà u cornu)
Rattle (portughese shukalyu), Chocolate (shukolu) - chocalo (instrumentu à percussione d'origine latinoamericana)
Choeur (Ker francese), Coru (Tedesco Kor) -coru
Choir(Inglese kuaye) - 1) coru (principalmente chjesa), cantà in coru; 2) tastiera laterale di l'urganu
Maestru di coru (eng. kuaye-maste) - maestru di coru
Choisi, choisis (fr. choisi) - scelti, scelti
Corale (corail tedescu, corallo inglese) -
Choralgesang (tidesca koralgesang) - Cantu gregorianu
Nota corale (Coralnote tedesca) - nota di notazione gregoriana corale
Accordu (codice inglese) - accordu
Chorda (lat. chord) - corda
Chordirector (direttore corale tedescu) - pianista chì impara parti corali à l'opera
Corda di quarta è sesta (English code ov di foots and sixth) - accordu di quartu di sesta
Corda di a sesta(codice inglese ov di sixt) –
Coreografia (Corégraphie française), Coreografia (coreografia tedesca), Coreografia (Coreografia inglese) - coreografia
Corista (corist tedescu), Chorsänger (corzenger), Corista (English coriste) - chorister
Chormeister (German kormeister) - maestru di coru
Pienghje (Portughese Shoru) - Shoro; 1) ensembles strumentali in Brasile; 2) pezzi per insemi simili; 3) u generu di l'opere strumentali ciclichi è vocali-instrumentali in Brasile
Chorton (tidescu corton) - un diapasonu; u listessu cum'è Kammerton
Chorus(core inglesi) - 1) coru; 2) un travagliu pè u coru; 3) in u jazz - a basa armonica di l'improvisazione
Chroma (Cromu grecu) - elevatu. o più bassu. sonu da a mità di tonu senza cambià u passu; letteralmente pittura
Cromatica (kremetik in inglese), Cromaticu (cromatik francese), Chromatisch (German kromatish) - cromaticu
Cromaticismu (Crematizm in inglese), Cromatismu (crematism), Chrofnatik (cromatica tedesca), Chromatismu (cromatismu francese) - cromatismu
Segnu cromaticu (eng. segnu crematic) - segni in a chjave
di Chrotta(latinu hrotta), crott (vechju irlandese
crott ), crowd (inglese crowd), crwth (Welsh. Krut) - crotta - strumentu arcu di l'iniziu Medievu in Irlanda, Galles (fr. chute) - 1) un tipu speziale di dicurazione antica; 2) ascensore; 3) arpeghju Ciaccona (it. chakkona) - chakona: 1) un vechju ballu; 2) un pezzu strumentale, custituitu da una quantità di variazioni di Ciaramella (it. charamella) - cornamusa Ciclo delle quinte (it. chiclo delle kuinte) - circle di quinti Cilindro rotativu (it. chilindro rotativo) - vàlvula rotativa per strumenti di ventu di ottone Cirnbali (it. chimbali ) – Cimbali antiche cymbals
(it. chimbali antike), Cimballini (chimballini) - anticu
cimbali Cimbasso (it. chimbasso) - strumentu à ventu di ottone
Cinelli (it. chinelli) - balena. cembali
Cinglant (fr. senglyan) - sharply, bitingly
Circolomezzo (it. chircolomezzo) - decoru in u cantu
Circulazione (lat. Circulazione) - muvimentu circular di melodia in musica di i seculi XVII-XVIII, literalmente l'ambienti
di Cister (cisterne tedesche), Cistre (sorella francese), Cittern (English siten) - sistrum (strumentu medievale à corde pinzatu)
Civettando (It. civettendo), Cun civetteria (con civetteria) - coquettishly
Clair(fr. claire) - light, clean, transparent
Bugle (fr. Cleron) - 1) cornu di signali; 2) unu di i registri di l'organu
Clairon métallique (French Clairon Metallic) - clarinetto metallicu (usatu in una banda militare)
Clameur (Clamer francese) - urla, pienghje
Claquebois (claquebois francese) - xilofonu
Clarinet (clarinettu inglese), Viola (clarinet) - clarinet
altu (clarinet alto) - alto clarinet
Clarinet basse (clarinet bass) - clarinet bass
Clarinet сontrebasse (clarinet double bass) - clarinetto contrabbassu
Clarinet d'amour (clarinet d'amour) - clarinet d'amour
Clarinettu(it. clarinetto) - clarinettu
Clarinetto alto (clarinetto alto) - alto clarinet
Clarinetto basso (clarinetto basso) - clarinette basse
Clarinetto Contrabasso (clarinetto contrabasso) - contrabassu à
Clarinetto d'amore (clarinetto d'amore) - clarinet d'amour
Clarinette piccolo (clarinetto piccolo) – petite clarinette
Clarinu (it. klarino) - klarino: 1) pipa naturale; 2) u registru mediu di u clarinettu; 3) unu di i registri di u
Clarion organu (eng. klerien) - 1) cornu di signali; 2) unu di i registri di u
Clarone organu (it. clarone) -
tralucenza corno di basset (fr. klyarte) -
Clausula clarità(Clàusula latina) - u nome di a cadenza in a musica di u Medievu
Clavecin (clavesen francese) - clavecinu
Chjavi (Spagnolu claves) - claves sticks (strumentu di percussione)
Claviatura (tastiera latina), Tastiera (clave francese, clavier inglese) - tastiera
Clavicembalu (it. clavichembalo) - clavecinu
Clavicordiu (eng. clavicode), Clavicordu (it. clavichord) - clavichords
Clavier à la main (fr. clavier à la maine) – manuale (tastiera per mani in l'organo)
Clavier des bombardes ( fr. clavier de bombard ) - tastiere laterale di l'urganu
Clavis (lat. clavis) - 1) chjave; 2) chjave; 3) valvola per strumenti di ventu
Clef(clef francese, chiave inglese) - 1) chjave; 2) valvula per strumenti à ventu
Clef de fa (fr. cle de fa), Clef de basse (cle de bass) - bass clef
Clef de sol (cle de sol) - treble clef
Cloche, cloches (fr. flare) - campana, campane
Cloches à tubi (Fresh flare a tube), Cloches tubulaires (flare tyubulaire) - campane tubulari
Bellu (flare francese) - campana, campana
campane (flare) - campane, campane
Clochette suisse (French flare suisse) - campana alpina
Clog box (Clog box inglese) - strumentu di percussione jazz
chiudi(English close) - fine, cumpleta, cadenza
Scuzzulate vicinu (Inglese close shake) - vibratu nantu à corde, è strumentu à ventu
Cluster (Inglese klaste) - sona simultanea di una quantità di note adiacenti; Amer. termini. cumpusitore G. Cowell (1930)
Coda (it. coda) - 1) coda (fine); 2) calmu à a nota; letteralmente a coda
di Codetta (it. codetta) - un cortu turnu melodicu, a transizione da u tema à l'uppusizione
Cogli (it. stakes) - a prepusizioni Cun in cunghjunzione cù l'articulu definitu di u maschile plurale : cun, cù
Coi (it. koi) - a preposizione Con in cunghjunzione cù un articulu plurale masculinu definitu: cun, cù
Col(it. kol) - a prepusizioni Con in cunghjunzione cù l'articulu definitu masculinu singulari: s, cun
Colascione (it. kolashone) - u genus di lute
Colinde (rum. kolinde) - canzone di Natale folk (in Romania)
Col 'arcu (it. koll arco) - [giocà] cù l'arcu
Col legno (it. kohl legno) - [ghjocu] cù l'arcu di l'arcu
Col legno gestrichen (it. - germ. kol leno gestrichen) - guidà l'arcu di l'arcu longu i cordi
Coll' (it. koll) - prepusizioni Cun in cunghjunzione cù l'articulu definitu maschile, feminile singulari: cun, cù
Coll'ottava (it, colle ottava), Cun ottava (kon ottava) - ghjucà cù
Colla ottave(it. colla) - a prepusizioni Cun in cunghjunzione cù l'articulu definitu femminile singulari : cun, cun
Colla destra (colla destra) - [giocu] cù a manu diritta
Colla parte (colla parte) - inseme cù u partitu [segui ch. voce]
Colla sinistra (it. colla sinistra) - [play] cù a manu manca
Colla più gran forza è prestezza (it. colla piu gran forza e prestezza) - cù a più grande forza è rapidità [Sheet]
, collage (fr. collage) - collage (inserzione di citazioni brevi da altre opere)
Colla (it. colle) - a prepusizioni Cun in cunghjunzione cù l'articulu definitu plurali feminile : cun, cun
Colle verghe (it. college verge) - [giocà] cun
Canne da Collera(it. kollera) - rabbia, rabbia; Cun cullera (con collera) - viciously, angly
Collu (it. collu) - a prepusizioni Cun in cunghjunzione cù l'articulu definitu maschile singulari : cun, cun
Colofonia (it. colofonia), Rosin (fr. colofan), Colofonia (eng. calófeni) – colofonia
Color (lat. culore) - 1) decoru; 2) in a notazione musicale mensurali, a designazione generale di e note chì sò diffirenti in u culore; letteralmente culore
Coloratura (it. coloratura, eng. coloretuere), Culuratura (fr. coloratura) – coloratura (decoration)
culore (it. coloret) - pittura, culore; senza colore (senza colore) – incolore [Bartok]
Col o hè (colori in francese), Coloritu (italianu colorito) - culore
Color (English kale) - timbre; letteralmente culore, ombra
Col polizia (it. col polliche) - [giocà] cù u to pollice
Col pugnu (it. col punyo) - [hit] i tasti di u pianoforte cù u to pugnu
Col tutto Parco (it. col tutto larco) - [jouer] avec tout l'arc
Combo (Combo inglese) - combo (picculu jazz, cumpusizioni)
Veni (it. veni) - cum'è
Veni prima (come prima) - cum'è à u principiu
Venite sopra (come sopra) - cum'è prima
Veni sta (veni centu) - strettamente cum'è scrittu
Comedia (Comédie française), Comedy(Inglese, comedy) - cumedia
Comédie mêlée d'ariettes (Comedia francese mele d'ariette) - cumedia cù u cantu, cumedia. opera
Veni (lat. vene) - 1) a risposta hè in una fuga; 2) imitazione voce in u canon Cumincià (it. kominchare) - principià
Cuminciamentu (cominchamentu), Cuminciatu (cominchato), Cuminciu (comincho) - u principiu; per esempiu, tempo del comincio - tempu, cum'è à u principiu
Comma (lat. comma) - 1) comma (termine acusticu) - intervallu menu di 1/4 tonu; 2) u signu di caesura (') in a cumpusizioni vocale è strumentale
Comme (fr. com) - cum'è, cum'è, quasi
Comme des eclairs(Francese com dezeclair) - cum'è un lampu [fulmini] [Scriabin. Sonata n ° 7]
Comme un écho de la phrase entendue précédemment (Francese com en eco de la phrase antandue presademan) - cum'è un ecu di una frasa chì sonava prima [Debussy. "Cattedrale affondata"]
Comme un murmure confus (Francese com en murmur confus) - cum'è un fruscio indistintu [Scriabin. Poema-octurne]
Comme un tendre et triste regret (francese com en tandre e triste regre) - cum'è un teneru è tristu rimpianu [Debussy]
Comme une buée irisée (francese comme buée irisée) - like a rainbow haze [Debussy]
Comme une lointaine sonnerie de cors (francese commun luanten soneri de cor) - comme le son lointain des cors français [Debussy]
Comme une ombre mouvante(French commun ombre muvant) - like a moving shadow [Scriabin. Poema-nocturno]
Comme une plaine lointaine (fr. commun plant luenten) - cum'è una lagnanza distanti [Debussy]
Cumedia (it. commedia) - cumedia
Commedia madrigalesca (commedia madrigalesca) – commedia madrigalista
Per cumincià (fr. comance) - principià
Inizio (commensman) - u principiu di
Commencer un peu au dessous du mouvement (Francese comanse en pe o desu du mouvement) – commence un peu plus lentement que le rythme originel [Debussy. Préludes]
Commencer Ientement dans un rythme nonchalamment gracieux (Francese Commense lantman danz en rhythm nonchalamman gracieux) - iniziate lentamente, in un ritmu casualmente graziosu [Debussy]
Corda cumuna (eng. comen code) - triade
Tempu cumuni (eng. comen time) - taglia 4; letteralmente a taglia abituale
Commossu (it. kommosso) - excitedly, shocked
Comune (fr. commune), Cumunu (it. komune) - generale, per esempiu, pausa comune (it. pause komune) - pausa per tutte e voci
Comodo (it. Komodo), Comodamente (comodamente) - cunvene, faciule, senza sforzu, à l'aise, lentamente
Compass (Campi inglesi) - gamma [di voce, strumentu]
Compiacevole (it. compiachevole) - bellu
Cumpagnia (compyachimento) - gioia, piacè
Cumpete(campin inglese) - accumpagnamentu ritmicu liberu à a chitarra (jazz, term)
Lagnanza (fr. cumplet) - 1) cantu lagnante; 2) un cantu di coppiu cù una trama tragica o leggendaria Cumplessu (it. cumplessu) - ensemble
Complete (eng. camp) - cumpletu
Cadenza cumpleta (camp cadence) - cadenza piena
Opere cumpletu (eng. camp wex), Inseme cumpletu di opere (camp set) ov ueks) - raccolta completa di op.
Scrive (Campouz inglese), cumpusituri (French Compose) - cumpone
cumpusituri (Campus in inglese), Cumpusitore (compositore francese), Cumpusitore (Compositore talianu) - cumpusitore
cumpusizioni (composizione francese, campeggio inglese), cumpusizioni (cumpusizioni talianu) - cumpusizioni, musica. cumpunendu
Con (it. cun) - cun, cù, inseme cù
Cun affettazione (it. cun affettazióne) - cù affettazione
Cun abbandonu (con abbandono) - à l'aise, rendendu à u sintimu
Cun acceleramentu (con acceleramento) - accelerating
Cun accuratezza (con accuratetstsa) - esattamente
Cun affettu (con affetto) - cun sintimu
de Con affezione (it. cun affettsione) - cun tenerezza, amore
Cun afflitto (con afflitto), Cun afflizione (con afflicione) - triste, triste
Con agevolezza(kon adjevoletstsa) - facilmente, à facilità
Cun agiatezza (con adzhatezza) - cunvene, calmu
Cun agilita (it. cun agilita) - fluently, easy
Cun agitazione (it. con agitatione) - excited, excited
Cun alcuna licenza (it. cun alcuna lichenza) - cù una certa libertà
Con allegrezza (con allegrezza) - joyfully, cheerfully
Cun alterezza (it. cun alterezza) - arrogantly, arrogantly
Cun amabilita (con amabilita) - gentilmente, affettuosamente
Cun amarezza (con amarezza) - cun amarezza
Cun amore ( it. cun ambre ) - cun amore
Cun angustia (con angustia) - in angustia
Cun anima(con anima) - cun sintimu
Cun austerita (con austerita) - strettamente, severamente
Cun brio (it. con brio) - vivace, divertente, eccitatu
Cun bizzarria (con bidzaria) - stranu, stranu
Calmu (con kalma) - tranquillu, calmu
Cun calore (cun calore) - animatu, cù calore, cù u focu
Cun celerita (con chelerita) - prestu, prestu
Cun civetteria (con chivetteria) - coquettishly
Cun cullera (con kollera) - viciously, furious
Cun comodu (it. con komodo ) - lesurely; literalmente cù a cunvenzione di
Cun corde (con corde) - [sonu di tamburinu] cù corde
Cun delicatezza (con delicatezza) - gentilmente
Cun delizia (con desiderio) - joyfully, admiringly, enjoying
Cun desideriu (con desiderio) - passionately, passionately
Cun desideriu intensu (con desiderio intenso) - assai passione, passionately
Cun destrezza (con destrezza) - cun facilità, vivacità
Cun desvariu (con desvario) - capriccioso, cum'è in delirium
Con devozione (con devotione), Con divozione (con divotione) - reverently
Cun diligenza (con diligence) - diligently, diligently
Cù discrezione (it. cun discrezione) - 1) ristrettu, moderatu; 2) dopu Ch. partiti
Cun disinvoltura (con dizinvoltura) - liberamente, naturalmente
Cun disordine(con disordine) - in cunfusione, cunfusione
Cun disperazione (con disperatione) - inconsolable, in disperation
Cun dolce maniera (it. con dolce maniera) - gentilmente, affettuosamente
Cun dolore (cun dolore) - cun dolore, brama, tristezza
Cun due pedali (it. cun due pedal) - appughjà i dui pedali (à u pianoforte)
Cun duulu (cun duolo) - triste, dolu
Cun durezza (con durezza) - fermamente, sharply, rudely
Cun effeminatezza (con effeminatezza) - soft, feminine, pampered
Cun eleganza (it. cun eleganza) - grazia, elegante
Con elevazione (it. cun elevacione) - fieru, arrogante
Cun energia(it. cun energia) - energicamente, decisivamente
Cun entusiasmo (it. cun enthusiastically) - enthusiastically
Con espressione (con espressione) – expressively, expressively
Cun estro poeticu (it. cun estro poetico) - cù pueticu. ispirazione
Cun facezia (con fachecia) - fun, playful
Cun fermezza (con farmezza) - fermement, fermement, avec confiance
Cun fervore (con fairvore) - cun calore, sensu
Cun festa (cun festivita) - festiu, allegria
Cun fiacchezza (con fyakketsza) - debbuli, stancu
Cun fiducia - cun fiducia
Cun fierezza (con fierezza) - fieri, fieri
Con finezza(con finezza) -
subtilmente Con fiochezza (con fioketstsa) - raucu, raucu
Cun fluidezza (con fluidezza) - fluide, fluide
Cun focu (con foco) - cù focu, ardore
Cun forza (con forza) - fortemente
Cun fuoco (it. cun fuoco) - cù calore, ardente, passione
Cun franchezza (con francetstsa) - audace, liberamente, cun fiducia
Cun freddezza (con freddezza) - friddu, indifferenti
Con freschezza (con fresketstsa) - frescu
Cun fretta (con fretta) - in fretta, in fretta
Cun fuoco (con fuoco) - cù calore, ardente, passione
Cun furia (con furia) - furiosamente, furiosamente
Cun garbo(con garbo) - educatamente, delicatamente
Cun giovialita (con jovialita) - allegramente, allegramente
Cun giubilu (con jubilo) - solemnly, joyfully, jubilantly
Cù u (it. cun li) - cun, cun; u listessu
Cun grandezza (it. con grandetstsa) - majestuosamente
Cun gravita (con gravita) - significativamente
Cun grazia (con grazi), grazioso (graceoso) - graziosu, graziosu
Cun piacè (con thick) - cù u gustu di
Cun ilarita (it. cun ilarita) - joyfully, fun
Cun impazienza (con impatientsa) - impatiently
Cun impetu (con impeto) - rapidamente, passionately, impetuously
Cun incantu (con incanto) - charming
Cun indifferenza (con indifferenza) - indifferenti, indifferenti, indifferenti
Cun indolenza (it. cun indolents) - dispassionate, indifferenti, trascurati
Cun intrepidezza (con intertrapidezza), intrepido (intrepido) - boldly, confidently
Cun ira (con ira) - in furia
Cun lagrima (con lagrima) - luttu, tristu, pienu di lacrime
Cun languidezza (it. cun languidezza) - languidly, as if exhaust
Cun larghezza (con largozza) - largu, persistente
Cun leggerezza (con legerezza) – facile
Cun lenezza (con lenezza) - dolcemente, tranquillamente, dolcemente
Cun lentezza (it. cun lentezza) - pianu pianu
Cun lestezza(con lestezza), lesto (lesto) - rapidamente, fluently, deftly
Cun liberta (it. con liberta) - liberamente
Cun licenza (con lichenza) - freely
Cun locura (con locura) - cum'è in follia [de Falla. "L'amore hè una maga"]
Cun luminosità (it. cun luminosita) - splendente
Cun maesta (con maesta) - maestosu, maestosu, solenni
Cun magnanimita (con manyanimita) - magnanimously
Cun magnificenza (it. cun manifitsa) - magnificu, magnificent, majestic
Cun malinconia (con malinconia) - melancholic, sad, sad
Cun malizia (con malicia) - slyly
Cun manu destra (it. con mano destra) - manu diritta
Cun mano sinistra (it. con mano sinistra) - manu manca
Cun mestizia (con mesticia) - triste, triste
Cun misteri (con mysterio) - misteriosamente
Con moderazione (con moderazione) - moderatamente
Cun morbidezza (it. con morbidezza) - dolcemente, dolcemente, dolorosamente
Cun moto (it. cun moto) - 1) mobile; 2) a designazione di u tempu aghjuntu à indica l'accelerazione, per esempiu, allegro con moto - invece di allegro
Con naturalezza (con naturalezza) - naturalmente, simpliciamente, generalmente
Cun nobile orgoglio (it. con nobile orgoglio) - nobilmente, fieramente
Cun nobilita ( con nobilita ) - nobilmente, cù a dignità di
Cun osservanza(con osservanza) - osservà esattamente i sfumaturi specificati di prestazioni
Cun pacatezza (con pacatezza) - calmly, meekly
Cun passione (con passione) - passionately, with passion
Con placidezza (con placidezza) – tranquillement
Cun precisione (con prachisione) - definitamente, esattamente
Cun pruntezza (con prontezza), pronto (pronto) - agile, vivace, fast
Cun rabbia (cun rabbia) - furious, furious, furious
Cun raccoglirnento (con raccolimento) - cuncentratu
Cun rapidita (con rapidita) - rapidamente, rapidamente
Cun rattezza (con rattetstsa) - rapidamente, vivace
Cun rigore (kon rigore) - strettamente, precisamente [observà u ritmu]
Cun rimproveru (con rimprovero) - cù una espressione di rimproveru
Cun rinforzu (cun rinforzu) - rinfurzà
Cun roca voce (con roca voche) - à voce rauca
Cun schiettezza (con schiettazza) - simpliciamente, sinceramente
Cun scioltezza (con soltezza) - à l'aise, librement, flexible
Cun sdegnu (con zdeno) - in furia
Cu simplicità (con samplicita) - simpliciamente, naturalmente
Cun sentimentu (cun sentimentu) - cun sentimentu
di Cun severità (con severita) - strettamente, seriu
Cun sforzu (con sforzo) - fortemente
Cun sfuggevolezza (con sfudzhevolozza) - rapidamente, fugacemente
Cun slancio(con zlancho) - rapidamente
Cun snellezza (con znellezza), Cun snellita (con znellita) - facilmente, abilmente, rapidamente
Cun sobrietà (con sobriet) - moderatu
Cun solennità (con solenita) - solenni
Cun somma passione (con somma passione) - cù a più grande passione
Cun sonorità (con sonorita) – sonorous, sonorous
Cun sordità (con sordita), sordo (sordo) - dull
Cun sordini (con sordini) - cù muti
Cun sordinu (it. cun sordino) - [giocu] cù muti
Cun speditezza (con spaditezza) - rapidamente, nimbly
Cun spiritu (con spirito) - cun entusiasmu, fervore, entusiasmu
Cun splendidezza (con splendidetstsa) - brillanti, grande
Cun strepitu (con strepito) - rumoroso, forte
Cun sublimità (it. cun sublimit) - sublime, maestosu
Cun suono pieno (it. cun ship drunk) - sonu pienu
Cun tardanza (cun tardanese ) - pianu pianu
Cun tenacità (con tenacita) - stubbornly, persistently, fermly
Cun tenerezza (con tenerezza) - dolcemente, dolcemente, affettuosamente
Cun timidezza (cun timidezza) - timidamente
Cun tintu (it. cun tintu) - ombra
Cun tranquillità (cun tranquillita ) - calmly, serenely
Cuntrascuratezza (con trascuratezza) - casually
Cun tristezza(con tristezza) – triste, triste
Cun tutta forza (it. con tutta forza) - cù tutta a forza, u più forte pussibule, cù tutta a forza
Con tutta la lunghezza dell' arco (it. cun tutta la lunghezza del arco) – [play ] with the whole arc
Cun tutta passione (con tutta passionone) - cù a più grande passione
Cun uguaglianza (con uguallane), ugualmente (ugualmente) - esattamente, monotonamente
Cun Umore (con umore) - cun umore, capriccioso
Cun una certa espressione parlante (it. con una cherta esprecione parlante) – approchant l'expression de la parole [Beethoven. Bagatelle]
Con una ebbrezza fantastica (it. cun una ebbrezza fantastica) - in a bizarre intoxication [Scriabin. Sonata n ° 5]
Cun un dettu ( it. Con un dito ) - [giocà] cù un dito
Cun variazioni (it. cun variations) - cù variazioni fluently Cun vigore (con vigore) - allegramente, energicamente Con violenza (con violenza) - violently, furiously Cun vivezza (con vivezza) - vivace Cun voglia (con volley) - passionately, ardently Cun volubilita (it. con volubilita) - flexible, sinuously Cun zelo (kon zelo) - cun zelu, zelu Cuncentu (it. Concento) - cunsunanza, armunia, accordu cuncentrazione
(It. concentrando), Cuncentratu (concentratu), Concentrazione (cuncentrazione), Centru (fr. consantre) - cuncentratu
Cuncentu (lat. Concentus) - parte di u catòlicu. servizii svolti da u coru (inni, salmi, etc.)
Cuncertu (Concertu in francese, cuncertu in inglese) – cuncertu (interpretazione publica di opere musicali)
Concertant (cuncertu francese) - cuncertu; sinfonia Concertante (senfoni concertant) - una sinfonia cù unu o più strumenti di cuncertu
Concertante (it. concertante) - cuncertu
Concertatu (concertatu) - cuncertu, in un stile di cuncertu; pezzo concertato(pezzo concertato) - un pezzu in u stilu di cuncertu
Concertina (it. concertina, eng. concertina) - un tipu d'armonica [forma di 6 carbone]
Concertmaster (it. concertino) - concertino: 1) in Concerti grossi - un gruppu di strumenti solisti (in uppusizione à ripieno - à tutta a cumpusizioni di l'orcu); 2) un picculu travagliu in a natura di u cuncertu
Maestru di cuncertu (Inglese – Amer. Conset maste) – accompagnatore orcu. (1er violinista)
Cuncertu (it. concerto, fr. concerto, eng. kenchatou) - cuncertu; 1) genre di musica. opere per instrumentu o voce sola cù orc.; 2) un travagliu per orchestra; 3) Cuncertu (it.) - spettaculu publicu di musica. Concerto da camera travagghi
(it. concerto da camera) - cuncertu instrumentale da camera (genre musicale)
Concerto da chiesa (it. cuncertu da chiosa) - genre di musica chjesa
Concertu gala (it. concert gala) - cuncertu inusual
Concerto grosso (it. concerto grosso) - "big concert" - una forma di musica ensemble-orchestrale di i seculi XVII-XVIII.
Cuncertu spirituale (Conser spiritual francese) - cuncertu spirituale
Cuncitatu (it. conchitato), Cun cuncitamentu (
Con conchitamento ) - finale excité, excité, inquiet) Concord (kenkood inglese) - Armunia cuncordante
(fr. concordan) - starin, chjamatu. baritone (voce)
Cummanda (eng. kandakt) - cumpurtamentu
Driver (fr. conductor) - 1) conductor; 2) abbreviatu. puntuazione; viulinu, cunduttori (direttore di violoncello), pianu conduttore ( pianu cunnutturi ) - parte di u 1u viulinu o pianoforte, adattatu per Aducazione (conduttu francese) - una di e vechji forme di cumpusizioni polifonichi Cunduce (conduit francese) - cunduce Conduite des voix (francese conduit de voie) - voce guida
Confusamente (it. confusing) - in cunfusione
Confusione (confusing) - cunfusione
Confutatis maledictîs (lat. konfutatis maledictis) .- "Rejecting quelli chì sò dannati" - e parolle iniziali di una di e stanze di u requiem
Cunga (kong), conga drum (Kong dram inglese)
Cungatrommel (German congatrommel) - conga (strumentu di percussione d'origine latinoamericana)
Ghjuntu (conjuan francese) - cunnessu,
fusione Conseguente (It. conseguente), In cunsiquenza (consekan francese) - 1) risposta in fuga; 2) imitazione voce in u canon
Conservatoriu (Conservatoriu francese, inglese koneeevetua), conservatoriu (it. conservatoriu) - cunsirvatoriu
tempura (fr. conserve) - salvà, mantene; en conservateur (un cunservatore) - mantene, mantene; en conservant Ie rythme (an koneervan le rhythm) - mantene u ritmu
Console (it. console, fr. console, ita . consoul) - eseguisce cunsola in l'urganu
Cunsunanza (fr. Consonanza (it. cunsunanti) - cunsunanza, armunia, cunsunanza Cunsorta (eng. consot) - un picculu gruppu strumentale in Inghilterra Contanu (it. contano) - count (ie pause) - una indicazione in a partitura per i strumenti chì sò silenziu per parechje misure Cuntate
(cuntà) - contani , osservà a pause
_ (fr. continuu) - secretamente, ritenutu Cuntinuà (it. cuntinuà) - cuntinuà, ùn cambia micca u ritmu Cuntinuà (it. continuu) - custanti, cuntinuu, longu Cuntinuamente (continuamente) - constantly, continuously; basso continuu (basso continuu) - bassu cuntinuu, cuntinuu (digitale); moto cuntinuu
(motu continuu) - muvimentu cuntinuu
Trillu cuntinuu (eng. cantinyues tril) - una catena di trilli
Buttacavoli (it., lat. contra) - contru, contru à
Contrabassu (eng. contrabassu), Contrabassu (it. contrabasseo) - contrabbassu
Clarinetta cuntrabassa (eng . kontrabasso clarinet) - clarinet contrabassu
Contrabasso da viola (it. contrabasso da viola) - contrabasso viola; u listessu cum'è a viola
Contrabassu tuba (eng. contrabass tube) - contra bass tuba
Contra battuta (it. contra battuta) - una dimensione chì ùn si mette micca in u quadru di u metru principale di u travagliu
Contraddanza (it. contraddanza) –
contrafagottu(it. contrafagotto) - contrafagotto
Contraltu (it., fr. contralto, eng. cantraltou) - contraltu
Contrapas (sp. contrapass) - vechju. Danza folklorica catalana
Contrappunto (it. counterpuntu) - contrapuntu
Contrappunto all'improvviso (contrapuntu à l'improvvisu), Contrappunto alia mente (contrapuntu alla mente) - contrapuntu improvisatu
Contrappunto alia zoppa (contrapuntu alla coppa), Contrappunto sincopato (contrapuntu syncopato) ”, contrapuntu sincopatu
Contrappunto doppio, triplo, quadruplo (Counterpunto doppio, triplo, quadruplo) - counterpoint double, triple, quadruple
Contrappunto sopra (sotto) il soggetto (contrapunto sopra (sotto) il sodzhetto) – contrepoint sur (sous) Cantus ci ferma
Contrapunctum
 (contrapunctum latinu), Contrapunctus (contrapuntura) - cuntrapuntura; littéralement un point contre un point
Contrapunctus aequalis (contrapunctus ekualis) - contrapuntu uguale, omogeneu
Contrapunctus floridus (contrapunctus floridus) - contrapuntu decoratu, fioritu Contrapunctus
inaequalis (contrapunctus inekualie) - contrapuntu ineguali, heterogeneous Cuntrariu (it. contrarno) - oppostu, moto contrariamente
(moto contra) - cuntramuvimentu
Contratenor (lat. countertenor) - nomu. wok. partiti, di solitu sopra à u tenore (in musica di i seculi XV-XVI)
Contrattempu (contratempu talianu), Cuntrasti (Countertan francese) - sincopazione
Bass (contrabbassu francese) - contrabbassu
Contrebasse à anche (contrabbassu francese a ansh), Contrabasso ad ancia (it. contrabass ad ancha) - strumentu à ventu di contrabassu tesitura
Contrebasse à pistons (fr. contrabass and piston) - bass and contrabass tuba
Contrebasson (fr. contrebasse) – contrabassoon Contredance (fr. contrabasse) –
contradanza
Contra-ottava(fr, counteroctave), controtiava (it. counterottava) –
contr'ottava Contrepoint (fr. counterpoint) - cuntrapuntu
Contrapuntu égal (contrapuntu egal) - uguale, cuntrapuntu homogeni
Contrapoint fleuri (contrapuntu fleuri) - contrepoint fleuri
Contra-sujet (fr. counter- syuzhe), contro-soggetto (it. kontrosodzhetto) - opposizione
Contro (it. contro) - contru, contru à
Cool (Inglese cool) - un modu di spettaculu in jazz (anni 50); letteralmente cool
Coperchju (it. coperchio) - u pianu superiore di strumenti à corda
Coperto (it. coperto) - chjusu, coperto; 1) sonu chjusu [nantu à u cornu]; 2) timpani cuparti di materia
Copulazione (lat. Copula) - cabbage: 1) in l'urganu ci hè un mecanismu chì permette di aghjunghje i registri di l'altri teclati quandu ghjucanu nantu à un teclatu; 2) una di e forme antiche di musica mensural
culore (fr. cor) - 1) cornu; 2) cornu
Cor a pistoni (sugheru è pistone), Cor cromaticu (cor cromatic) - cornu cù valvule (cromaticu)
Cor d'harmonie (cor d'armonie) - cornu naturale
Cor à clefs (fr. cora clefs) - cornu cù valves
Cor ale espressivo (it. corale expressive) - teclatu laterale di l'urganu
Cor anglais (fr. cor anglais) – 1) ing. cornu; 2) unu di i registri di l'urganu
Cor de basset (Cor de base francese) - cor de basset
Cor de chasse(fr. cor de shas) - cornu di caccia
Rope (it. corda) - string; una corda (una corda) - 1 string; in a musica di pianoforte significa l'usu di u pedalu manca; tre corde (tre corde), tutte le corde (tutte le corde) - 3 strings, all strings; in a musica di pianoforte significa micca aduprà u pedale di manca
Corda ramata (corda ramata) - string twisted
Corda vuota (korda vuota) - corda aperta
Corda (fr. cord) - string
Corde à vide (cord a view) - corda aperta
Corde de Boyau (fr . cord de boyo) - corda di core
Corde filée (file di cordone) - stringa intrecciata
Corde incrociate(it. corde incrochate); Cordes croisées (French cord croise) - Disposizione incrociata di corde in u pianoforte
Cordiale (It. Cordiale) - sincerely, cordially
tailpiece (Cordier français), Cordiera (It. Cordiera) - sub-collo per strumenti arcuati
Coreografia (It. Coreografia) - coreografia
Corifeu (it. corifeo) - luminariu, cantava in u coru
Corista (it. corysta) - 1) corista; 2) diapason
Cornamusa (it. kornamuz), Cornemuse (fr. kornemyuz) - cornamusa
cornu (fr. cornet, eng. conit), Cornetta (it. kornetta) – cornet : 1) instrument à vent en cuivre 2) un des registres de l'orgue
cornu (conite inglese), Cornet à bouquin (Cornet à buken français) - zinc (instrument à embouchure à vent 14-16 siècles)
Cornet-à-pistoni (francese cornet-a-piston, inglese conet e pistanz) - cornet-a-piston (cornet with valves)
Cornetta à chiave (it. cornetta a chiave) - corne à valves
Cornetta segnale (it. cornetta señale) – signal corne
Cornettu (it. cornetto) - zinc (bocca di ventu 14-16 seculi)
Cornu (It. Korno) - 1) cornu; 2) cornu
Cornu à pistoni (cornu a piston), Cornu cromatico (corn cromatico) - cornu cù valvule (cromaticu)
Corno da caccia (it. corno da caccia) - cornu di caccia
sogpo di bassetto (it. corno di bassetto) – basset horn
Cornu inglese (it. corno inglese) – eng. cornu
Cornu naturale (it. corno naturale) - corne naturelle
Cornophone (fr. cornophone) - una famiglia di strumenti à ventu
sogo (it. koro) - 1) coru, 2) cori; sogo pieno (it. coro pieno) - coro mixto; letteralmente piena
Corona (lat., it. crown) - signu di
fermata Coronach (eng. corenek) - cantu funerariu è musica (in Scozia, Irlanda)
Corps de rechange (fr. cor de reshange) - corona (à un instrumentu à ventu di ottone), u listessu cum'è ton de rechange
Catena (it. corrente) - carillons (vieille danse française)
Corridu(Corridu spagnolu) - ghjente. una ballata nantu à temi d'attualità
Corrige (Coryge francese) - corretta [opus]
Cortu (It. Cortu) - cortu
Corifeu (coryphies inglesi), Coryphee (Coryphe francese) - luminariu, cantava in u coru
Cusì (It. Kosi) - cusì, ancu, cusì
Pianu cottage (eng. cottage pianou) - un picculu pianu
Coulant (fr. kulan) - fluidu, lisu
Coulé (fr. kule) - 1) inseme, cunnessu; 2) liga di frase; 3) trenu
Cordoncino (fr. backstage) - backstage
Contrapuntu (eng. countepoint) - cuntrapuntu
Contra-sugettu (eng. counte-subjikt) - cuntraaggiu
Ballu di paese (ballu di campagna inglese) – 1) vechju, ing. nar. ballu; letteralmente ballu rurale; 2) ballu di sala
Coup d'archet (cou d'arshe francese) - tecniche d'estrazione di sonu cù un arcu
Coup de baguette (cou de baguette francese) - colpi cù un bastone
Whiplash (cou de fue francese) - colpu di un flagellu
Coup de glotte ( fr. ku de glot ) - un attaccu di sonu duru trà i cantanti
Coup de langue (fr. ku de lang) - un colpu cù a lingua (quandu si ghjucanu un strumentu à ventu)
Coupe (fr. cup) - una forma di un pezzu di musica
Coupe (fr. coupe) - bruscamente
Da taglià (coupe) - cut off, accurtà
Couper sec et bref (coupe sec e bref) - cut off dry and short
Accugliatura(Goccia inglesa) - copula (un mecanismu in l'urganu chì vi permette di cunnette i registri di altre tastiere quandu si ghjucanu nantu à una tastiera)
Coppiu (couple francese, caplit inglese) - couplet, stanza
Tagliate (Bills francese) - bill
currente (French courant) - carillons (starin, danza francese)
a curona (fr. curon) - fermata
Court (fr. pollastri) - cortu
Fermate cuperte (eng. cavered foot) - tubi labiali chjusi di l'urganu
campana di vacca (eng. cau bel) - campana alpina
Cracovienne (fr. krakovyon) –
krakovyak Crécelle (fr. cresel) – ratchet (instrument à percussion)
credo(lat. credo) - "Credu" - a parolla iniziale di una di e parti di a Missa
Crescendo (it. krescendo, pron tradiziunale crescendo) - aumentendu gradualmente a forza di u sonu
Crescendo sin'al forte (it. krescendo sin'al forte) - rinfurzà à u gradu di forte
Crescere (it. kreshere) - aghjunghje, cresce
Gridà (fr. Cree) - pienghje; comme tin cri (com en cri) - cum'è un piantu [Scriabin. Prélude No 3, Op. 74]
Criard (criar) - forte
Crié (kriyo) - pienghje [Stravinsky. "Matrimoniu"]
Crin (kren francese), Crinatura (krinatura italiana) - capelli arcu
Crtstallin (cristalli francese) - trasparente, cristallu
Croche(fr. krosh) - 1/8 (nota)
traversata (fr. kruazman) - attraversà e mani nantu à strumenti di tastiera
Croisez (croise) - croce [mani]
Croma (it. chrome) - 1/8 (nota)
Cromaticu (it. cromatiko) - cromaticu
Cromatismu (cromatismu) - cromatismu
truffatore (eng. crook) - curona di un strumentu à ventu di ottone
Dita incrociata (eng. cut fingering) - fingering fork (nantu à un strumentu à ventu)
Flauta croce (eng. cut flute) - flauta trasversale
Crotala (lat. crotala) - crotali : un strumentu di percussione anticu cum'è castagnetti; crotali a volte significano piatti antichi - cymbales antiques [Ravel, Stravinsky]
Crotchet (crochet inglese) - 1) / 4 (nota); 2) fantasia, capriccio
Cruciata (Inglese krashd) - un tipu di decorazione
Csárdás (chardash ungherese) - chardash, ballu ungherese
Ccuivré (fr. kuivre) – 1) metallicu. [voce]; 2) un sonu chjusu nantu à un cornu cù un metallicu
armonica Cuivres ( Cuivre francese ) - strumenti a vento in ottone
Culminazione (Culminacion francese, calminazione inglese), Culminazione (It. Climax) - a culminazione
di Cupamente (It. Cupamente), Shiro (cupo) - lugubre, muffled, thoughtful
campane di tazza (cap belz) - campane
Cur muti (eng. cap mute), sir (cap) - una tazza muta per un strumentu di ramu
Cura(it. kura) - edizione; and cura di… – edited by
Ciculu (fr. sikl, eng. cycle) - ciclu
Cycle des quintes (fr. sikl de kent) - quint circle
Ciclicu, ciclicu (eng. ) - ciclicu
Cylindre à rotation (Silandr francese è rotazione) - una valvula rotativa per strumenti di ottone
Cymbala (lat. cymbals) - un anticu strumentu di percussione (cimbali chjuchi)
Cimbali (senbal francese), Cimbali (simbels inglesi) - piatti (strumentu di percussione)
Cimbali antichi (French senbal antique) - anticu
Piatti piatti sospesi (Inglese simbel seppendit), Cymbale suspendu(français senbal suspandu) – assiette suspendue

Lascia un Audiolibro