Quatuor à cordes |
Termini di musica

Quatuor à cordes |

categurie di dizziunariu
termini è cuncetti

Quatuor (à cordes) (inchinatu) - camera-instr. un ensemble chì interpreta musica quartet; unu di i tipi più cumplessi è sottili di musica da camera. prucessu.

A furmazione di K. cumu sò indipendenti. eseguisce. U cullettivu hà fattu in tuttu u 2u pianu. 18 in. in diversi paesi (Austria, Italia, Inghilterra, Francia) è era urigginariamente assuciatu à a musica in casa, in particulare trà i burghers viennesi, induve instr. ghjucà in ensemble (trios, quartetti, quintetti), amparà à ghjucà u viulinu è u violoncello. U repertoriu di amatori K. pruduzzione fattu. À. Dittersdorf, L. Boccherini, G. À. Wagenzeil, Y. Haydn è altri, è ancu dic. tipu di arrangiamentu per K. estratti di opere populari, ouvertures, sinfonie, etc. Cù u sviluppu in u travagliu di i classici viennesi di u genre di musica quartet, K. (2 violini, viola è violoncello) hè appruvatu cum'è u principale tipu di prufessore. ensemble di strumenti da camera. Per un bellu pezzu K. ùn hà micca attiratu l'attenzione. u publicu chì hà visitatu arr. itali. spettacoli d'opera, instr. virtuosi è cantanti. Solu in cun. 18 in. (1794) un prufessore permanente. K., mantinutu da u filantropu Prince K. Lichnovski. In a cumpusizioni di K. includeva importanti musicisti viennesi: I. Schuppanzig, J. Maiseder, F. Weiss, Y. Ligami. In cunc. stagione 1804-1805 stu inseme hà datu u primu in a storia di a musica. art-va serate pubbliche aperte di musica quartet. In u 1808-16 era in u serviziu di i Russi. travagliu in Vienna di u conte A. À. Razumovskij. Questu K. prima realizatu tutte e camere-instr. Basgiu. L. Beethoven (amparatu sottu a guida di u cumpusitore stessu), pusendu e tradizioni di a so interpretazione. En 1814 à Paris P. Bayo hà urganizatu K., chì hà datu serate di abbunamentu di musica di camera per abbunamentu. In u sviluppu è a popularizazione di u prof. L'interpretazione di Quartet hà ghjucatu un rolu impurtante da K. Tedescu. musicisti br. Muller Sr., chì era u primu prof. K., to-ry girò (in 1835-51) in parechji. Europ. paesi (Austria, Paesi Bassi, Russia, etc.). Tuttavia, malgradu u cunc. attività in u 1u pianu. 19 in. fila K. è l'esistenza di una lit-ry speciale, u stilu stessu di a performance di quartet era appena cuminciatu à piglià forma. E caratteristiche di K. ùn sò micca stati chjaramente definiti è identificati. cum'è un genre di spettaculu. In u spettaculu di quartet, ci sò stati manifestazioni forti di u principiu soli-virtuoso; À. era cunsideratu da parechji micca cum'è un unicu inseme, ma Ch. arr. cum'è "l'ambiente" di questu o quellu virtuosu violinista. I prugrammi di e serate di quartet eranu di un caratteru mistu di cambra sola. In elli, un grande locu era occupatu da opere scritte in u generu di u cusì chjamatu. Mr. « quatuor brillant » (Quator brillant) avec une partie virtuose spectaculaire du premier violon (N. Paganini, J. Maysedera, L. Špora è altri). L'audienza hà apprezzatu micca tantu l'inseme cum'è a performance di u solista. Organizzato da K. principarmenti virtuosi eccezziunali, i so cumpusizioni eranu casuali, inconsistenti. L'accentu nantu à u principiu solu hè ancu riflessu in a dispusizione di i participanti in K. Per esempiu, W. Bull hà ghjucatu a prima parte di viulinu in u quartet di V. A. Mozart, stendu nantu à u palcuscenicu, mentri àutri i participanti ghjucavanu mentre si pusonu in l'orcu. o U locu abituale di l'artisti K. à cun. 19 in. era differente cà in u presente. tempu (u primu violinista s'assittò contr'à u sicondu, u violoncellista contr'à u viulista). A furmazione di l'stile di u quartet di spettaculu prucede simultaneamente cù u sviluppu di a musica di quartet, l'arricchimentu è a cumplicazione di u stilu di scrittura quartet. Prima di l'inseme di spettaculu, apparsu nova creatività. compiti. DOS hè stata chjaramente identificata. storicu. tendenza - da a prevalenza di u principiu di soli à u stabilimentu di un equilibriu trà l'otd. e voci di l'inseme, l'unità di u so sonu, l'unificazione di i quartettisti nantu à a basa di un'arte unicu. pianu di interpretazione. U primu violinista, pur mantenendu un rolu principali in l'inseme, divintò solu "u primu trà uguali". À u stessu tempu, a furmazione di u stilu di spettaculu hè stata influenzata da a situazione, in quale cuncerti sò stati tenuti (sala chjuche pensate per un cercolu strettu di ascoltatori "selezziunati"), chì dete à u quartet music-making un caratteru intima camera. L'espressione più cumpleta di u stile di quartet era in l'opera di esecuzione di u Quartet J. Joachim (Berlin), chì hà travagliatu in u 1869-1907 è hà criatu alta arte. esempi di interpretazione di u classicu. è romantica. musica quartet. In u so artu, i caratteristiche tipichi di una performance quartet apparsu - unità stilistica, organica. unità di sonu, finitura curata è fine di i dettagli, unità di tecnica. trucchi di ghjocu. Durante questi anni K. sò guadagnatu pupularità, soprattuttu in Germania. L'ensemble eccezziunale di l'Europa Occidentale era K., DOS. France. violinista L. Cape, chì hà introduttu l'arti novu. caratteristiche in u stile di quartet di performance, in particulare in l'interpretazione di i quartetti tardi di L. Beethoven. In u periodu mudernu K. occupà un grande postu in u cunc. vita. Tecnica di ghjocu pl. À. hà righjuntu un altu, qualchì volta virtuosu gradu di perfezione. Influenza di a musica di quartetto mudernu. cumpusitori manifestati in l'espansione di timbre è dinamica. palette di sonu quartet, arricchimentu ritmicu. lati di un ghjocu quartet. Fila K. esegue cunc. prugrammi à core (per a prima volta - Quartet R. Kolisha, Vena). Esce K. in grande cunc.

U ghjocu di quartet in Russia hà cuminciatu à sparghje da l'anni 70-80. 18 in. À u principiu, a so sfera era u servitore è a corte di u duminiu. vita di ghiaccio. In un cavallu. 18 in. Petersburg era cunnisciutu u servu K. conte P. A. Zubov, chì era guidatu da u violinista talentu N. Loginov, è adv. ensemble da camera guidato da F. Titz (parlatu à u vol. Mr. picculi eremi). Cù cavallu. 18 - mendicà. 19 cc amatoriale quartet music-making hè diventatu pupulare trà artisti è scrittori, in musica. tazze e saloni di St. Petersburg, Mosca è parechje pruvince. cità. In u 1835, un viulinista eccezziunale, direttore di u Pridv. cappella di cantu in St. Petersburg A. F. Lvov urganizatu prof. K., micca inferitu à i meglii quartetti stranieri di u 19u seculu. Questu K. apprezzatu R. Shuman, G. Berlioz. Malgradu u fattu chì e so attività sò state in una atmosfera di musica chjusa (in cuncerti aperti pagati da K. ùn hà micca realizatu), l'inseme hà introduttu St. Petersburg per un periodu di travagliu di 20 anni. audience cù i migliori prudutti. musica classica. In u 1u sessu. 19 in. cuncerti publichi aperti in St. Petersburg sò stati dati da K., guidatu da A. Vieuxtan è F. Böhm (questu ultimu hà ghjucatu un rolu impurtante in a popularisazione di a musica quartet da L. Beethoven). Dopu à l 'urganisazione in 1859 Rus. ice about-va (RMO), chì hà apertu dipartimenti è muz.-istituzioni educative in St. Petersburg, Mosca è assai altri. cità pruvinciali, ensembles quartet permanente cuminciaru à esse creatu in Russia. Eranu guidati da viulisti prominenti: in St. Petersburg - L. C. Auer, à Moscou - F. Laub, più tardi I. AT. Grzhimali, in Kharkov - K. À. Gorsky, à Odessa - A. AP Fidelman è altri. K., chì esistevanu in i rami lucali di l'RMO, eranu stazionarii. U primu K., chì hà intrapresu cunc. viaghji intornu à u paese, era u "Quartet Russu" (principale. 1872). Stu gruppu, guidatu da D. A. Panov, realizatu in St. Petersburg, Mosca è parechje pruvince. cità. In u 1896, u cusì chjamatu. Mr. Le Quatuor Mecklenburg, dirigé par B. Kamensky, da u 1910 - K. À. Grigorovich. Stu gruppu di prima classa hà realizatu in parechje cità di Russia è era u primu K. Russian, in tour in i paesi di l'Europa Occidentale. Malgradu i grandi successi creativi di a performance di u quartet russu, a constante K. in Russia eranu pochi. Solu dopu à Great Oct. sucialistu. Rivuluzione quartet performance in l'URSS sottu u statu. u sustegnu hà guadagnatu impulsu. In un cavallu. 1918 in Mosca sò stati creati i primi gufi. À. – K. i soi. AT. È. Lenin, guidata da L. M. Zeitlin è K. i soi. A. Stradivarius, dirigé par D. C. Gru. In marzu 1919 in Petrograd K. i soi. A. À. Glazunov guidatu da I. A. Lukashevsky. U so travagliu hà ghjucatu un rolu impurtante in u sviluppu di i civette. performance di quartet. Questu K., chì hà viaghjatu in tuttu u paese cù cuncerti, hà fattu micca solu in cunc. sale, ma ancu in fabbriche, prima hà introduttu à e massi larghe à i tesori di a literatura di quartetto mundiale, hà suscitatu un interessu prufondu per a musica di camera. "Glazunovtsy" eranu i primi à dimustrà i rializazioni di i civette. quartet claim-va Western-Europe. ascoltatori; in u 1925 è in u 1929 si sò in giru in parechji paesi (Germania, Francia, Paesi Bassi, Belgio, Danimarca, Norvegia, etc.). In u 1921, u Quartet di Statu li. G. B. Vil'oma (Kiev), in u 1923 - K. i soi. L. Beethoven (Mosca), im. Komitas (Armenia), in u 1931 - K. i soi. Teatru Bolchoï di l'URSS, in u 1945 - K. i soi. A. AP Borodin (Mosca), etc. In u 1923 in Mosca. Conservatoriu hà apertu una classa di ghjocu di quartet speciale; hè statu graduatu da i futuri participanti pl. gruppi di quartetti (incl. h à. i soi. Komitas, K. i soi. A. AP Borodina, Mrs. quartet Cargo. SSR, ecc.). I Competizioni All-Union Quartet (1925, 1938) cuntribuitu à u sviluppu di a performance di quartet. Inseme di quartet sò nati in e repubbliche, in parechji di i quali prima di a rivoluzione ùn ci era micca prof. ghiaccio isk-va. In Azerbaijan, Armenia, Georgia, Lituania, Tataria, etc. repubbliche à i cumitati filarmonica è radiu travaglianu inseme quartet di altu prufessu. livellu Realizà e cumpetenze inerenti à i migliori gufi. K., cuntribuitu à a creazione di numerosi. prod. civette. musica di quartetto (A. N. Aleksandrov, R. M. Glier, S. F. Tsintsadze, N. Ya Myaskovsky, W. Ya Shebalin, M. C. Weinberg, E. À. Golubev, D. D. Shostakovich, S. C. Prokofiev è altri). L'innovazione pl. da sti prudutti. hà avutu una grande influenza in u sviluppu di i civette. stile di performance quartet, carattarizatu da scala, larghezza di musica.

QUARTETTI STRANI (i nomi di i primi viulisti sò indicati; a lista hè data in ordine cronologicu)

I. Schuppanzig (Vienna, 1794-1816, 1823-30). P. Bayo (Parigi, 1814-42). J. Böhm (Viena, 1821-68). Fratelli Müller Sr. (Braunschweig, 1831-55). L. Jans (Viena, 1834-50). F. David (Leipzig, 1844-65). J. Helmesberger Sr. (Vienna, 1849-87). Fratelli Müller Jr. (Braunschweig, 1855-73). J. Armengo (Parigi, cù E. Lalo, dapoi u 1855). C. Lamoureux (Parigi, dapoi u 1863). X. Herman (Francoforte, 1865-1904). J. Becker, cusì chjamatu. Florence Quartet (Firenze, 1866-80). Y. Joachim (Berlin, 1869-1907). A. Rose (Viena, 1882-1938). A. Brodsky (Leipzig, 1883-91). P. Kneisel (New York, 1885-1917). E. Hubai (Budapest, circa 1886). J. Helmesberger Jr. (Vienna, 1887-1907). M. Soldat-Röger (Berlin, 1887-89; Vienna, dapoi u 1889; quartet di donne). S. Barcevic (Varsavia, dipoi u 1889). K. Hoffman, cusì chjamatu. Quartetto ceco (Praga, 1892-1933). L. Cappe (Parigi, 1894-1921). S. Thomson (Bruxelles, 1898-1914). F. Schörg, cusì chjamatu. Quatuor di Bruxelles (Bruxelles, dapoi l'anni 1890). A. Marteau (Ginevra, 1900-07). B. Lotsky, cusì chjamatu. K. im. O. Shevchik (Praga, 1901-31). A. Betty, cusì chjamata. U Flonzaley Quartet (Lausanne, 1902-29). A. Onnu, cusì chjamatu. Pro Arte (Bruxelles, 1913-40). O. Zuccarini, cusì chjamatu. Quartet rumanu (Roma, dapoi u 1918). A. Busch (Berlin, 1919-52). L. Amar (Berlin, 1921-29, cù P. Hindemith). R. Kolisch (Vienna, 1922-39). A. Levengut (Parigi, dapoi u 1929). A. Gertler (Bruxelles, dapoi u 1931). J. Calve, cusì chjamatu. Quartet Calvet (Parigi) anni 1930, da u 1945 in una nova cumpusizioni). B. Schneiderhan (Vienna, 1938-51). S. Veg (Budapest, dapoi u 1940). R. Kolish, cusì chjamatu. Pro Arte (New York, dapoi u 1942). J. Parrenen, cusì chjamatu. Quatuor Parrenin (Parigi, dapoi u 1944). V. Tatrai (Budapest, dapoi u 1946). I. Travnichek, cusì chjamatu. K. im. L. Janacek (Brno, dapoi u 1947; da u 1972, capu K. Krafka). I. Novak, K. im. B. Smetana (Praga, dapoi u 1947). J. Vlah (Praga, dapoi u 1950). R. Barshe (Stuttgart, s 1952, etc.).

QUARTETS DI RUSSIA PRE-RIVOLUZIONARIA

N. Loginov (Petersburgu, a fini di u seculu XVIII). F. Tic (Petrusburgu, 18). F. Boehm (Petrusburgu, 1790-1816). VN Verstovsky (Orenburg, 46-1820). L. Maurer (Petrusburgu, 30-1820). F. David (Derpt, 40-1829). FF Vadkovsky (Chita, 35). AF Lvov (Petersburgo, 1830-1835). N. Grassi (Mosca, 55). A. Vyotan (Petrusburgu, 1840-1845). E. Wellers (Riga, dapoi u 52). Quartet Petersburg. dipartimenti di l'RMO (I. Kh. Pikkel, 1849-1859, cù interruzzioni; G. Venyavsky, 67-1860; LS Auer, 62-1868). G. Venyavsky (Petersburgu, 1907-1862). Quatuor di Mosca. dipartimenti di u RMS (F. Laub, 68-1866; IV Grzhimali, 75-1876; GN Dulov, 1906-1906; BO Sibor, 09-1909). Quartet russu (Petersburg, DA Panov, 1913-1871; FF Grigorovich, 75-1875; NV Galkin, 80-1880). EK Albrecht (San Petruburgu, 83-1872). Quartet di u ramu Kiev di u RMS (O. Shevchik, 87-1875. AA Kolakovsky, 92-1893). Quartet di u ramu Kharkov di u RMS (KK Gorsky, 1906-1880). Quartet Petersburg. sucità di camera (VG Walter, 1913-1890). Quatuortu di u Dipartimentu d'Odessa di l'RMO (PP Pustarnakov, 1917; KA Gavrilov, 1887-1892; E. Mlynarsky, 94-1894; II Karbulka, 98-1898, in 1901-1899 simultaneamente cù AP Fidelman; AP Fidelman-, 1901-) 1902; Ya. Kotsian, 07-1907, 10-1914; VV Bezekirsky, 15-1910; NS Blinder, 13-1914, etc.). Mecklenburg Quartet (San Petruburgu, BS Kamensky, 16-1896; J. Kotsian, 1908-1908; KK Grigorovich, 10-1910).

QUARTETI SUVIÈTI

K. elli. V. I. Lenin (Moscou, L. M. Zeitlin, 1918-20). K. elli. A. Stradivari (Moscou, D. S. Krein, 1919-20; A. Sì. Mogilevsky, 1921-22; D. Z. Karpilovsky, 1922-24; A. Knorre, 1924-26; B. M. Simsky, 1926-30). K. elli. A. K. Glazunova (Petrograd-Leningrad, I. A. Lukashevsky, dapoi u 1919). Muzo Narkompros (Moscou, L. M. Zeitlin, 1920-22). K. elli. J. B. Vilyoma (Kiev, V. M. Goldfeld, 1920-27; M. G. Simkin, 1927-50). K. elli. L. Beethoven (Mosca, D. M. Tsyganov, da u 1923 - Quartet di u Conservatoriu di Mosca, da u 1925 - K. chjamatu dopu à u Conservatoriu di Mosca, da u 1931 - K. chjamatu dopu à L. Beethoven). K. elli. Komitas (Erevan - Mosca, A. K. Gabrielyan, dapoi u 1925; nasce cum'è un quartet di studienti di u Cunsirvatori di Mosca, dapoi u 1926 - u Quartet of Nominees, da u 1932 - Komitas K.). Statu. Quatuor di u BSSR (Minsk, A. Bessmertny, 1924-37). K. elli. R. M. Gliera (Mosca, Ya. B. Targonsky, 1924-25; S. I. Kalinovsky, 1927-49). K. Muz. studios di u Teatru d'Arte di Mosca (Mosca, D. Z. Karpilovsky, 1924-1925). K. elli. N. D. Leontovich (Kharkov, S. K. Bruzhanitsky, 1925-1930; V. L. Lazarev, 1930-35; A. A. Leshchinsky, 1952-69 - K. maestri di l'Istitutu d'Arte). K. All-Ukr. circa-va rivuluziunariu. musicisti (Kiev, M. A. Wolf-Israele, 1926-32). Cargu. quatuor (Tbilisi, L. Shiukashvili, 1928-44; dapoi u 1930 - u Quartet Statale di Georgia). K. elli. L. S. Auera (Leningrad, I. A. Lesman, 1929-34; M. B. Reison, 1934; V. I. Sher, 1934-38). V. R. Vilshau (Tbilisi, 1929-32), più tardi - K. elli. M. M. Ippolitova-Ivanova. K. elli. Grand tank di l'URSS (Moscou, I. A. Zhuk, 1931-68). K. elli. A. A. Spendiarova (Erevan, G. K. Bogdanyan, 1932-55). K. elli. N. A. Rimsky-Korsakov (Arkhangelsk, P. Alekseev, 1932-42, 1944-51; V. M. Pello, dapoi u 1952 ; da questu annu sottu a ghjuridizione di a Filarmonica di a Regione di Leningrad). K. elli. A pianta di potassa in Solikamsk (E. Khazin, 1934-36). K. Unione di civette. cumpusitori (Mosca, Ya. B. Targonsky, 1934-1939; B. M. Simsky, 1944-56; in una nova cumpusizioni). K. elli. P. I. Tchaikovsky (Kiev, I. Liber, 1935; M. A. Garlitsky, 1938-41). Statu. Quatuor di Georgia (Tbilisi, B. Chiaureli, 1941 ; da u 1945 - Quartet Filarmonicu Georgianu, dapoi u 1946 - Quartet Statale di Georgia). Quartet Uzbek. Filarmonica (Tashkent, HE Power, dapoi 1944 sottu à u Cumitatu di Radio Information, dapoi 1953 sottu u Uzbek Philharmonic). Este. quatuor (Tallinn, V. Alumäe, 1944-59). K. Latv. radio (Riga, T. Vena, 1945-47; I. Dolmanis, dapoi u 1947). K. elli. A. P. Borodina (Moscou, R. D. Dubinsky, dapoi u 1945). Statu. quatuor lituano. SSR (Vilnius, Ya. B. Targonsky, 1946-47; E. Paulauskas, dapoi u 1947). K. elli. S. I. Taneeva (Leningrad, V. Yu. Ovcharek, dapoi u 1946; dapoi u 1950 - u Quartet di a Società Filarmonica di Leningrad, da u 1963 - u K. chjamatu dopu à S. I. Taneyev). K. elli. N. V. Lysenko (Kiev, A. N. Kravchuk, dapoi u 1951). Quatuor d'Azerbaijan State (Baku, A. Aliyev, dapoi u 1951). K. Conservatoriu di Kharkov (AA Leshchinsky, dapoi u 1952), avà Istitutu di Arti. K. elli. S. S. Prokofiev (Moscou, E. L. Brakker, dapoi u 1957, dapoi u 1958 - un quartet di studienti graduate di u Conservatoriu di Mosca, dapoi u 1962 - K. S. S. Prokofiev, P. N. Guberman, dapoi u 1966). K. Unione di cumpusitori di u BSSR (Minsk, Y. Gershovich, p. 1963). K. elli. M. I. Glinka (Mosca, A. Sì. Arenkov, dapoi 1968; prima - K.

Da vede: Hanslik E., Quarttet-Production, in: Geschichte des Concertwesens in Wien, Bd 1-2, W., 1869, S. 202-07; Ehrlich A., Das Streichquarttet in Wort und Bild, Lpz., 1898; Kinsky G., Beethoven und Schuppanzigh-Quarttet, "Reinische Musik- und Theatre-Zeitung", Jahrg. XXI, 1920; Landormy P., La musique de chambre en France. De 1850 à 1871, "SIM", 1911, No 8-9; Moser A., ​​​​J. Joachim. Ein Lebensbild, Bd 2 (1856-1907), B., 1910, S. 193-212; Soccanne P., Un maôtre du quator : P. Bailot, « Guide de concert », (P.), 1938 ; u so, Quelques documents inédits sur P. Baillot, « Revue de Musicologie », XXIII, 1939 (t. XX), XXV, 1943 (t. XXII); Arro E., F. David und das Liphart-Quarttet in Dorpat, “Baltischer Revue”, 1935; Cui Ts., Duke GG Mecklenburg-Strelitzky è u quatuor à corda chì porta u so nomu, P., 1915; Polfiorov Ya. JB Vilhom, X., 5; Dieci modi creativi rocciosi. 1926-1925 (Quartet di u Statu ucrainu chjamatu dopu à Leontovich), Kipv, 1935; Kaluga M., Dui anni in edifizii novi (Esperienza di u Quartet chjamatu dopu à a pianta di potassa ...), "SM", 1936, No 1937; Vainkop Yu., Quartet im. Glazunov (3-1919). Essai, L., 1939 ; Yampolsky I., Statu. quatuor li. Teatru Bolchoï di l'URSS (1940-1931), M., 1956; Rabinovich D., Statu. quatuor li. Borodin. Per aiutà l'ascultori di cuncerti (M., 1956); Huchua P., Sra. Georgia Quartet, Tb., 1956; Lunacharsky A., À u musicista (o L. Cape), in u libru: In u mondu di a musica, M., 1958; Kerimov K., Quatuor à corde di l'Università Statale Azerbaijan. li filarmonica. M. Magomaeva, Baku, 1958; Raaben L., Questions of quartet performance, M., 1959, 1956; u so propiu, Ensemble Instrumental in Musica Russa, M., 1960; u so, Maestri di l'ensemble instrumental da camera sovietica, L., 1961; (Yampolsky I.), Collective Honoré du Quatuor de la République nommé d'après. Beethoven, M., 1964; Ginzburg L., Statu. quatuor li. Komitas, in: Issues of musical and performing arts, vol. 1963, M., 4.

IM Yampolsky

Lascia un Audiolibro