Yehudi Menuhin |
Musicisti Strumentisti

Yehudi Menuhin |

Yehudi Menuhin

Data di nascita
22.04.1916
Data di morte
12.03.1999
Una prufessione
strumentalistu
paese
USA

Yehudi Menuhin |

In l'anni 30 è 40, quandu si trattava di violinisti stranieri, u nome Menuhin era di solitu pronunciatu dopu à u nome di Heifetz. Era u so degnu rivalu è, in gran parte, l'antipode in quantu à l'individualità creativa. Allora Menuhin hà sappiutu una tragedia, forsi u più terribili per un musicista - una malatia occupazionale di a manu diritta. Ovviamente, era u risultatu d'una articulazione di spalla "overplayed" (l'armi di Menuhin sò un pocu più brevi di a norma, chì, però, influenza principalmente a manu diritta, è micca a manu manca). Ma malgradu u fattu chì qualchì volta Menuhin abbassa à pena l'arcu nantu à e corde, ùn porta à pena à a fine, a forza di u so talentu generosu hè tale chì stu violinista ùn si sente micca abbastanza. Cù Menuhin si sente qualcosa chì nimu hà altru - dà ogni frasa musicale sfumature uniche; ogni creazione musicale pare esse illuminata da i raghji di a so natura ricca. À l'anni, u so artu diventa più è più caldu è umanu, mentre cuntinueghja à stà à u listessu tempu "menukhinian" sàviu.

Menuhin hè natu è cresciutu in una famiglia strana chì combina i sacri costumi di l'antica ebraica cù una educazione europea raffinata. I genitori vinianu da Russia - u babbu Moishe Menuhin era nativu di Gomel, a mamma Marut Sher - Yalta. Hanu datu i so figlioli nomi in ebraicu: Yehudi significa Ghjudeu. A surella maiò di Menuhin era chjamata Khevsib. U più chjucu era chjamatu Yalta, apparentemente in onore di a cità induve a so mamma era nata.

Per a prima volta, i genitori di Menuhin si ncuntrau micca in Russia, ma in Palestina, induve Moishe, avè persu i so genitori, hè statu criatu da un missiavu severu. Tutti dui eranu fieri d'appartenenza à antiche famiglie ebree.

Pocu dopu à a morte di u so missiavu, Moishe si trasfirìu a New York, induve hà studiatu matematica è pedagogia à l'Università è hà insignatu in una scola ebraica. Maruta hè ancu ghjunta in New York in u 1913. Un annu dopu si maritanu.

U 22 d'aprile di u 1916 hè natu u so primu figliolu, un zitellu chì anu chjamatu Yehudi. Dopu à a so nascita, a famiglia si trasfirìu a San Francisco. I Menuhin affittanu una casa in Steiner Street, "unu di quelli pretenziosi edifizii di legnu cù grandi finestri, cornici, scrolls intagliati, è una palma arruffata in u mezzu di u prato di fronte chì sò tipici di San Francisco cum'è e case brownstone di New. York. Era quì, in una atmosfera di securità materiale comparativa, chì principia l'educazione di Yehudi Menuhin. In u 1920, a prima surella di Yehudi, Khevsiba, hè natu, è in uttrovi 1921, a seconda, Yalta.

A famiglia campava in isolamentu, è i primi anni di Yehudi sò stati passati in cumpagnia di l'adulti. Questu hà affettatu u so sviluppu; tratti di seriu, una tendenza à a riflessione prima apparsu in u caratteru. Rimane chjusu per u restu di a so vita. In a so educazione, ci era novu assai cose inusual: finu à l'età di 3, parlava principarmenti in ebraicu - sta lingua hè stata aduttata in a famiglia; dopu a mamma, una donna eccezziunale educata, hà insignatu à i so figlioli 5 lingue più - alimanu, francese, inglese, talianu è russu.

Mamma era una bella musicista. Ella tocava u pianoforte è u violoncello è amava a musica. Menuhin ùn avia ancu 2 anni quandu i so genitori cuminciaru à piglià cun elli à cuncerti di l'orchestra sinfonia. Ùn era micca pussibule di lascià in casa, perchè ùn ci era nimu per guardà u zitellu. U picculu si cumportava abbastanza decently è più spessu dorme tranquillamente, ma à i primi soni si svegliò è era assai interessatu in ciò chì si facia in l'orchestra. I membri di l'orchestra cunniscianu u zitellu è anu amatu assai di u so ascoltatore inusual.

Quandu Menuhin avia 5 anni, a so zia li comprò un viulinu è u zitellu fù mandatu à studià cù Sigmund Anker. I primi passi in u maestru di l'instrumentu sò stati assai difficiuli per ellu, per via di e mani accurtate. U maestru ùn pudia liberà a so manu manca da esse serrata, è Menuhin ùn sentia micca a vibrazione. Ma quandu questi ostaculi in a manu manca sò stati superati è u zitellu hà sappiutu adattà à e peculiarità di a struttura di a manu diritta, hà cuminciatu à fà un prugressu rapidu. U 26 d'ottobre di u 1921, 6 mesi dopu à l'iniziu di e classi, hà sappiutu fà in un cuncertu studiente à l'hotel Fairmont di moda.

Yehudi di 7 anni hè stata trasferita da Anker à l'accompagnatore di l'orchestra sinfonia, Louis Persinger, un musicista di grande cultura è un maestru eccellente. In ogni modu, in i so studii cù Menuhin, Persinger hà fattu assai sbagli, chì in fine hà affettatu u funziunamentu di u violinista in una manera fatale. Purtatu da i dati fenomenali di u zitellu, u so prugressu rapidu, hà pagatu pocu attente à u latu tecnicu di u ghjocu. Menuhin ùn hà micca passatu per un studiu consistente di a tecnulugia. Persinger hà fiascatu à ricunnosce chì e caratteristiche fisiche di u corpu di Yehudi, a brezza di i so braccia, sò chjappi di periculi serii chì ùn si manifestanu micca in a zitiddina, ma cuminciaru à fà si sentenu in l'età adulta.

I genitori di Menuhin anu criatu i so figlioli inusualmente duramente. À 5.30 ore è mezu di a matina tutti si sò alzati è, dopu à colazione, travagliavanu in casa sin’à 7 ore. Questu hè statu seguitu da lezioni di musica di 3 ore - e surelle si pusonu à u pianoforte (i dui sò diventati pianisti eccellenti, Khevsiba era u cumpagnu constante di u so fratellu), è Yehudi hà pigliatu u viulinu. À meziornu seguitu da una seconda colazione è una ora di sonnu. Dopu quì - novi lezioni di musica per 2 ore. Dopu, da 4 à 6 ore di dopu meziornu, u riposu hè statu furnitu, è à a sera cuminciaru a classi in discipline di l'educazione generale. Yehudi hà cunnisciutu prima di a literatura classica è l'opere di filusufìa, hà studiatu i libri di Kant, Hegel, Spinoza. Dumenica a famiglia passava fora di a cità, andendu à pedi per 8 chilometri à a spiaggia.

U talentu straordinariu di u zitellu hà attiratu l'attenzione di u filantropu lucale Sydney Erman. Cunsigliò à i Menuhini di andà in Parigi per dà à i so figlioli una vera educazione musicale, è s’occupava di a materia. In u vaghjimu di u 1926 a famiglia andò in Europa. Un scontru memorable trà Yehudi è Enescu hè statu in Parigi.

Le livre de Robert Magidov « Yehudi Menuhin » cite les mémoires du violoncelliste français, professeur au Conservatoire de Paris Gerard Hecking, qui a présenté Yehudi à Enescu :

"Vogliu studià cun voi", disse Yehudi.

– Apparentemente, ci hè statu un sbagliu, ùn dà micca lezioni private, – disse Enescu.

"Ma aghju da studià cun voi, per piacè ascoltami.

– Hè impussibule. Partu in tour in trenu chì partendu dumane à 6.30: XNUMX am.

Puderaghju vene una ora prima è ghjucà mentre fate u pacchettu. Pò?

Enescu stancu hà sentitu qualcosa d'infinitamente captivante in stu zitellu, direttu, decisu è à u listessu tempu puerilemente indifesa. Puse a manu nantu à a spalla di Yehudi.

"Ai vintu, zitellu", Hecking rise.

– Venite à 5.30 in u carrughju Clichy, 26. Ci seraghju, – Enescu hà dettu addiu.

Quandu Yehudi hà finitu di ghjucà versu 6 ore di a matina dopu, Enescu hà accettatu di cumincià à travaglià cun ellu dopu a fine di a tour di cuncerti, in 2 mesi. Disse à u so babbu stunatu chì e lezioni seranu libere.

"Yehudi mi purterà tanta gioia quant'ellu mi benefiziu."

U ghjovanu violinista avia longu sunniatu di studià cù Enescu, cum'è una volta intesu un violinista rumanu, allora à l'apoge di a so fama, in un cuncertu in San Francisco. A relazione chì Menuhin hà sviluppatu cù Enescu ùn pò mancu esse chjamatu una relazione maestru-studiente. Enescu divintò per ellu un secondu babbu, un maestru attentu, un amicu. Quante volte in l'anni successivi, quandu Menuhin diventò un artista maturu, Enescu hà fattu cun ellu in cuncerti, accumpagnandu à u pianoforte, o ghjucà un duppiu Concerto di Bach. Iè, è Menuhin hà amatu u so maestru cù tuttu l'ardore di una natura nobile è pura. Separatu da Enescu durante a Seconda Guerra Munniali, Menuhin hà subitu volatu à Bucarest à a prima opportunità. Visitò l'Enescu morente in Parigi; u vechju maestru li lasciò i so viulini preziosi.

Enescu a enseigné à Yehudi non seulement à jouer de l'instrument, il lui a ouvert l'âme de la musique. Sottu a so dirigenza, u talentu di u zitellu fiurisce, spiritualmente arricchitu. È hè diventatu evidenti literalmente in un annu di a so cumunicazione. Enescu hà purtatu u so studiente in Romania, induve a regina li dete un publicu. À u so ritornu in Parigi, Yehudi si presenta in dui cuncerti cù l'Orchestra Lamouret diretta da Paul Parey ; in u 1927 si n'andò in New York, induve hà fattu una sensazione cù u so primu cuncertu à u Carnegie Hall.

Winthrop Sergent descrive u spettaculu cusì: "Molti amanti di a musica di New York si ricordanu sempre cumu, in u 1927, Yehudi Menuhin, undici anni, un zitellu paffutu, cun paura di sè stessu, in pantaloni corti, calzini è una cammisa à collu apertu, camminava. nant'à u palcuscenicu di u Carnegie Hall, si stese davanti à l'Orchestra Sinfonica di New York è hà interpretatu u Concertu per Violin di Beethoven cun una perfezione chì sfidava ogni spiegazione raghjone. I membri di l'orchestra pienghjenu cun piacè, è i critichi ùn anu micca ammucciatu a so cunfusione.

Dopu vene a fama mundiale. « À Berlin, où il a interprété des concerts pour violon de Bach, Beethoven et Brahms sous la direction de Bruno Walter, la police a à peine retenu la foule dans la rue, tandis que le public lui a donné une standing ovation de 45 minutes. Fritz Busch, u direttore di l'Opera di Dresda, hà annullatu un altru spettaculu per dirige u cuncertu di Menuhin cù u listessu prugramma. In Roma, in a sala di cuncerti di l'Augusteo, una folla rumpia duie decine di finestri in un tentativu di entre; à Vienne, un criticu, quasi stupitu da a gioia, ùn pudia ch'ellu attribuì à ellu l'epitetu "étonnant". In u 1931 riceve u primu premiu à u cuncorsu di u Conservatoriu di Parigi.

I spettaculi intensivi di cuncerti cuntinueghjanu finu à u 1936, quandu Menuhin annunziò di colpu tutti i cuncerti è si ritirò per un annu è mezu cù a so famiglia sana - i genitori è e surelle in una villa cumprata da quellu tempu vicinu à Los Gatos, California. A ddu tempu avia 19 anni. Era un periodu quandu un ghjovanu era diventatu un adultu, è questu periodu era marcatu da una crisa interna prufonda chì hà obligatu à Menuhin à piglià una decisione cusì strana. Spiega a so riclusione da a necessità di pruvà si è di cunnosce l'essenza di l'arti in quale ellu hè impegnatu. Finu à avà, in u so parè, hà ghjucatu puramente intuitivamente, cum'è un zitellu, senza pensà à e lege di u funziunamentu. Avà hà decisu, per mette aforisticamente, di cunnosce u viulinu è di cunnosce ellu stessu, u so corpu in u ghjocu. Admette chì tutti i prufessori chì l'anu insignatu cum'è un zitellu li detti un sviluppu artisticu eccellente, ma ùn anu micca impegnatu in un studiu veramente coherente di a tecnulugia di viulinu cun ellu: "Ancu à u costu di u risicu di perde tutti l'ova d'oru in u futuru. , Aviu avutu bisognu à amparà cumu l'oca li fece falà.

Di sicuru, u statu di u so apparatu hà furzatu à Menuhin per piglià un tali risicu, perchè "cum'è cusì" per pura curiosità, nisun musicista in a so pusizioni s'impegnava in u studiu di a tecnulugia di viulinu, ricusendu di dà cuncerti. Apparentemente, digià in quellu tempu hà cuminciatu à sente qualchi sintomi chì l'anu allarmatu.

Hè interessante chì Menuhin si avvicina à a suluzione di prublemi di viulinu in una manera chì, forsi, nisun altru performer hà fattu prima di ellu. Senza firmà solu à u studiu di l'opere metodulugiche è di i manuali, s'immerge in a psiculugia, l'anatomia, a fisiologia è ... ancu in a scienza di l'alimentazione. Pruvate di stabilisce una cunnessione trà i fenomeni è capisce l'impattu nantu à u viulinu di i fatturi psico-fisiologichi è biologichi più cumplessi.

In ogni casu, à ghjudicà da i risultati artistici, Menuhin, durante a so reclusione, era impegnatu micca solu in una analisi raziunale di e lege di u viulinu. Ovviamente, à u stessu tempu, u prucessu di maturazione spirituale prucede in ellu, cusì naturali per u tempu quandu un ghjovanu si trasforma in un omu. In ogni casu, l'artista riturnò à eseguisce arricchitu cù a saviezza di u core, chì da avà diventa u segnu di u so arte. Avà cerca di capisce in a musica i so strati spirituali profondi; hè attrattu da Bach è Beethoven, ma micca eroicu-civile, ma filusuficu, s'immergendu in u dulore è s'alzatu da u dulore per i novi battaglie murali è etichi per l'omu è l'umanità.

Forsi, in a parsunalità, u temperamentu è l'arti di Menuhin, ci sò caratteristiche chì sò generalmente caratteristiche di u populu di l'Oriente. A so saviezza in parechje manere s'assumiglia à a saviezza orientali, cù a so tendenza à l'auto-approfondimentu spirituale è a cunniscenza di u mondu attraversu a cuntemplazione di l'essenza etica di i fenomeni. A prisenza di tali tratti in Menuhin ùn hè micca surprisante, se ricurdemu l'atmosfera in quale hà crisciutu, e tradizioni cultivate in a famiglia. È più tardi l'Oriente l'attirò à sè stessu. Dopu avè visitatu l'India, s'interessa passioni à l'insignamenti di i yogi.

Da un alienamentu autoimpostu, Menuhin hà tornatu à a musica à a mità di u 1938. Quist'annu era marcatu da un altru avvenimentu - u matrimoniu. Yehudi hà scontru à Nola Nicholas in Londra in unu di i so cuncerti. A cosa curiosa hè chì u matrimoniu di u fratellu è e duie surelle hè accadutu à u stessu tempu: Khevsiba hà maritatu cù Lindsay, un amicu strettu di a famiglia Menuhin, è Yalta hà maritatu cù William Styx.

Da stu matrimoniu, Yehudi hà avutu dui figlioli: una zitella nata in u 1939 è un zitellu in u 1940. A zitella era chjamata Zamira - da a parolla russa per "paci" è u nome ebraicu per un uccello chì canta; U zitellu hà ricevutu u nome Krov, chì era ancu assuciatu cù a parolla russa per "sangue" è a parolla ebraica per "lutta". U nome hè statu datu sottu à l'impressione di u scoppiu di a guerra trà Germania è Inghilterra.

A guerra hà disturbatu severamente a vita di Menuhin. Cum'è un babbu di dui figlioli, ùn era micca sottumessu à a cuscenza, ma a so cuscenza cum'è artista ùn li permette micca di stà un observatore fora di l'avvenimenti militari. Duranti a guerra, Menuhin hà datu circa 500 cuncerti "in tutti i campi militari da l'Isule Aleutian à i Caraibi, è dopu à l'altra parte di l'Oceanu Atlanticu", scrive Winthrop Sergent. À u listessu tempu, hà ghjucatu a musica più seria in ogni audience - Bach, Beethoven, Mendelssohn, è u so artu ardente cunquistò ancu i suldati ordinali. Li mandanu lettere toccanti piene di gratitùdine. L'annu 1943 hè marcatu da un grande avvenimentu per Yehudi - hà scontru Bela Bartok in New York. À a dumanda di Menuhin, Bartók hà scrittu a Sonata per viulinu solista senza accumpagnamentu, realizatu per a prima volta da l'artista in nuvembre 1944. Ma in fondu sti anni sò dedicati à cuncerti in unità militari, ospedali.

À a fine di u 1943, trascurendu u periculu di viaghjà à traversu l'oceanu, andò in Inghilterra è hà sviluppatu una intensa attività di cuncertu quì. Duranti l'offensiva di l'armata alleata, hà literalmente seguitu nantu à i tacchi di e truppe, u primu di i musicisti di u mondu chì ghjucanu in a Parigi liberata, Bruxelles, Anversa.

U so cuncertu in Anversa hà fattu quandu a periferia di a cità era sempre in manu di i tedeschi.

A guerra hè ghjunta à a fine. Riturnendu in a so patria, Menuhin torna, cum'è in u 1936, ricusa di colpu di dà cuncerti è piglia una pausa, dedicà, cum'è à quellu tempu, à a rivisitazione di a tecnica. Ovviamente, i sintomi d'ansietà sò in crescita. In ogni casu, u riposu ùn durò longu - solu uni pochi di settimane. Menuhin riesce à stabilisce rapidamente è cumpletamente l'apparatu esecutivu. In novu, u so ghjocu colpisce cù perfezione assoluta, putenza, ispirazione, focu.

L'anni 1943-1945 si sò pruvati à esse chjappi di discordia in a vita persunale di Menuhin. Viaghjà constantemente hà disturbatu gradualmente a so relazione cù a so moglia. Nola è Yehudi eranu troppu diffirenti in natura. Ùn hà micca capitu è ​​ùn li pardunò per a so passione per l'arti, chì pareva ùn lascià micca tempu per a famiglia. Per qualchì tempu anu pruvatu à salvà a so unione, ma in u 1945 sò stati custretti à andà per un divorziu.

L'impetu finale per u divorziu era apparentemente a riunione di Menuhin cù a ballerina inglese Diana Gould in settembre di u 1944 in Londra. L'amore caldu s'hè lampatu da i dui lati. Diana pussede qualità spirituali chì in particulare appellu à Yehudi. U 19 ottobre di u 1947, si sò maritati. Da stu matrimoniu sò nati dui figlioli - Gerald in lugliu 1948 è Jeremiah - trè anni dopu.

Pocu dopu à l'estate di u 1945, Menuhin hà fattu un giru di i paesi Alliati, cumpresi Francia, Olanda, Cecoslovacchia è Russia. In Inghilterra, hà scontru à Benjamin Britten è hà fattu cun ellu in un cuncertu. Hè captivatu da u sonu magnificu di u pianoforte sottu à i diti di Britten chì l'accumpagnava. In Bucarest, hà finalmente scontru Enescu, è sta riunione hà dimustratu à i dui cum'elli eranu spiritualmente vicinu l'un à l'altru. In nuvembre 1945, Menuhin ghjunse in l'Unioni Suviètica.

U paese avia appena principiatu à rinviviscia da i terribili sconvolgimenti di a guerra ; e cità sò state distrutte, l'alimentariu hè statu emessu nantu à carte. Eppuru a vita artistica era in piena. Menuhin hè statu colpitu da a reazione vivace di i Moscoviti à u so cuncertu. "Avà pensu à quantu hè benefica per un artista di cumunicà cù un tali publicu chì aghju trovu in Mosca - sensibile, attentu, svegliu in l'interprete un sensu d'alta ardente creativa è u desideriu di vultà in un paese induve a musica hà. intrutu in a vita cusì cumpletamente è organicamente. è a vita di u populu ... ".

Hà fattu in a Sala Tchaikovsky in una sera 3 cuncerti - per dui violini di I.-S. Bach cù David Oistrakh, cuncerti di Brahms è Beethoven; in e duie serate restanti - Sonates per viulinu solista di Bach, una seria di miniature. Lev Oborin hà rispostu cù una rivista, scrivendu chì Menuhin hè un violinista di un grande pianu di cuncertu. "L'esfera principale di a creatività di stu magnificu violinista hè l'opere di grandi forme. Hè menu vicinu à u stilu di miniatura di salone o opere puramente virtuose. L'elementu di Menuhin hè grande tela, ma hà ancu impeccabilmente eseguitu una quantità di miniature.

A rivista di Oborin hè precisa in caratterizà Menuhin è nota currettamente e so qualità di viulinu - una tecnica di dita enormi è un sonu chì colpisce in forza è bellezza. Iè, à quellu tempu u so sonu era soprattuttu putente. Forsi sta qualità di a so cunsistia precisamente in a manera di ghjucà cù a manu sana, "da l'spalla", chì dà à u sonu una ricchezza è una densità speciale, ma cù un bracciu accurtatu, ovviamente, hà causatu per esse overstrained. Era inimitabile in e sonate di Bach, è in quantu à u cuncertu di Beethoven, ùn si sentia à pena una tale interpretazione in a memoria di a nostra generazione. Menuhin a réussi à mettre en évidence le côté éthique de celui-ci et l'a interprété comme un monument de classicisme pur et sublime.

In dicembre di u 1945, Menuhin hà fattu una cunniscenza cù u famosu direttore d'orchestra tedescu Wilhelm Furtwängler, chì hà travagliatu in Germania sottu u regime nazista. Sembra chì stu fattu duveria ripiglià Yehudi, chì ùn hè micca successu. À u cuntrariu, in una quantità di e so dichjarazioni, Menuhin vene à a difesa di Furtwängler. In un articulu specialmente dedicatu à u direttore d'orchestra, descrive cumu, mentre campava in a Germania nazista, Furtwängler hà pruvatu à alleviare a situazione di i musicisti ebrei è hà salvatu parechji da a rappresaglia. A difesa di Furtwängler pruvuca attacchi forti à Menuhin. Arriva à u centru di u dibattitu nantu à a quistione - ponu esse ghjustificate i musicisti chì servenu i Nazis? U prucessu, tenutu in u 1947, acquittò Furtwängler.

Prestu, a rapprisintazzioni militare americana in Berlinu decisu di urganizà una seria di cuncerti filarmmonichi sottu a so direzzione cù a participazione di solisti americani prominenti. U primu era Menuhin. Hà datu 3 cuncerti in Berlinu - 2 per l'Americani è i britannichi è 1 - aperti à u publicu tedescu. Parlà davanti à i tedeschi - vale à dì, i nemici recenti - pruvuca a cundanna forte di Menuhin trà i Ghjudei americani è europei. A so tolleranza li pare un tradimentu. Quantu grande era l'ostilità versu ellu pò esse ghjudicata da u fattu chì ùn era micca permessu di entre in Israele per parechji anni.

I cuncerti di Menuhin sò diventati una spezia di prublema naziunale in Israele, cum'è l'affare Dreyfus. Quand'ellu hè finalmente ghjuntu in u 1950, a folla in l'aeròdromu di Tel Aviv l'hà salutatu cù un silenziu ghiacciatu, è a so stanza d'albergu hè stata guardata da a polizia armata chì l'accumpagnava intornu à a cità. Solu l'interpretazione di Menuhin, a so musica, chì chjamava u bè è a lotta contru u male, rumpiu sta ostilità. Dopu una seconda tour in Israele in 1951-1952, unu di i critichi hà scrittu: "U ghjocu di un artista cum'è Menuhin pò fà ancu un ateu crede in Diu".

Menuhin hà passatu u frivaru è u marzu di u 1952 in India, induve si ncuntrau cù Jawaharlar Nehru è Eleanor Roosevelt. U paese l'hà maravigliatu. Si interessa à a so filusufia, u studiu di a tiurìa di yogi.

In a seconda mità di l'anni 50, una malatia occupazionale longa accumulata hà cuminciatu à revelà notevolmente. In ogni casu, Menuhin prova persistente di superà a malatia. È vince. Di sicuru, u so bracciu drittu ùn hè micca ghjustu. Prima di noi hè piuttostu un esempiu di a vittoria di a vulintà nantu à a malatia, è micca una vera ricuperazione fisica. Eppure Menuhin è Menuhin! A so alta ispirazione artistica face ogni volta è avà scurdate di a manu diritta, di a tecnica - di tuttu in u mondu. E, sicuru, Galina Barinova hà ghjustu quandu, dopu à u giru di Menuhin in u 1952 in l'URSS, hà scrittu: "Sembra chì l'alti è i bassi ispirati di Menuhin sò inseparabili da u so aspettu spirituale, perchè solu un artista cù un'anima sottile è pura pò esse. penetra in a prufundità di l'opera di Beethoven è di Mozart ".

Menuhin hè ghjuntu in u nostru paese cù a so surella Khevsiba, chì hè u so cumpagnu di cuncertu longu. Davanu serate di sonate; Yehudi hà ancu fattu cuncerti sinfonichi. In Mosca, hà fattu amicizia cù u famosu violista sovieticu Rudolf Barshai, capu di l'Orchestra di a Camera di Mosca. Menuhin è Barshai, accumpagnati da stu gruppu, eseguitu u Concertu sinfonicu di Mozart per viulinu è viola. U prugramma includeva ancu un Concertu di Bach è un Divertimentu in D major di Mozart : « Menuhin s'est surpassé lui-même ; a musica sublime era piena di ritrovamenti creativi unichi.

L'energia di Menuhin hè stupente: face longu giru, organiza festivals annuali di musica in Inghilterra è in Svizzera, dirige, intende piglià a pedagogia.

L'articulu di Winthrop dà una descrizzione dettagliata di l'apparenza di Menuhin.

"Chunky, rossu, ochji turchini cù un sorrisu di picciottu è qualcosa di civetta in u so visu, dà l'impressione di una persona di cori simplici è à u stessu tempu micca senza sofisticazione. Parla l'inglese elegante, e parolle accuratamente scelte, cù un accentu chì a maiò parte di i so cumpagni americani consideranu britannici. Ùn perde mai u so temperamentu o usa una lingua dura. A so attitudine à u mondu intornu à ellu pare esse una cumminazione di cortesia attenta cù cortesia casuale. Pretty women ch'ellu chjama "pretty ladies", è li s'indirizza cù a moderazione di un omu ben educatu chì parla in una reunione. U distaccu innegabile di Menuhin da certi aspetti banali di a vita hà purtatu parechji amichi à paragunàlu à u Buddha: in verità, a so preoccupazione per questioni di significatu eternu à u detrimentu di tuttu ciò chì u tempu tempurale è transitori u predispone à un sminticamentu straordinariu in vani affari mundani. Sapendu cusì bè, a so moglia ùn hè micca stata surprised quandu hà recentemente dumandatu cù cortesia quale era Greta Garbo.

A vita persunale di Menuhin cù a so seconda moglia pare avè sviluppatu assai felice. Idda suprattuttu accumpagna lu in viaghji, è à u principiu di a so vita inseme, simpricimenti ùn andava in nudda parte senza ella. Ricurdativi chì ancu hà datu nascita à u so primu figliolu nantu à a strada - in un festival in Edimburgo.

Ma tornu à a descrizzione di Winthrop: "Com'è a maiò parte di l'artisti di cuncertu, Menuhin, per necessità, porta una vita frenetica. A so moglia inglese u chjama "un distributore di musica di viulinu". Hà a so propria casa - è una assai impressiunanti - nidificata in e muntagne vicinu à a cità di Los Gatos, à centu chilometri à u sudu di San Francisco, ma raramenti passa più di una o duie simane à l'annu. U so ambientu più tipicu hè a cabina di un vapuri di l'oceanu o u compartmentu di una vittura Pullman, chì occupa durante i so tour di cuncerti quasi ininterrotti. Quandu a so moglia ùn hè micca cun ellu, entra in u compartmentu Pullman cun un sintimu d'una sorte d'imbarazza : prubabilmente li pare immodestu di occupà un postu destinatu à parechji passageri solu. Ma un compartment separatu hè più cunvene per ellu per realizà diversi esercizii fisichi prescritti da l'insignamenti orientali di yoga, di quale hè diventatu un aderente parechji anni fà. In u so parè, questi esercizii sò direttamente ligati à a so salute, apparentemente eccellente, è à u so statu di mente, apparentemente serenu. U prugramma di sti esercizii include stannu nantu à a testa per quindeci o dodici minuti ogni ghjornu, una impresa, in ogni cundizione assuciata à una coordinazione muscular straordinaria, in un trenu oscillante o in un battellu di vapore durante una tempesta, chì esige una resistenza superhumana.

I bagaglii di Menuhin sò colpi in a so simplicità è, datu a durata di i so numerosi tour, in a so scarsità. Hè custituitu di dui valisgii mischiati cù biancheria intima, costumi per spettaculi è travagliu, un voluminu invariabile di u filòsufu cinese Lao Tzu "L'insignamentu di u Tao" è un grande casu di viulinu cù dui stradivarius chì valenu centu cinquanta mila dollari; li asciuga continuamente cù asciugamani Pullman. S'ellu hè ghjustu da a casa, pò avè una cestera di pollo frittu è frutti in i so bagaglii; tutti imbiuti amorosamente in carta di cera da a so mamma, chì vive cù u so maritu, u babbu di Yehudi, ancu vicinu à Los Gatos. Menuhin ùn li piace micca i carru di cena è quandu u trenu si ferma per più o menu tempu in ogni cità, va in cerca di stalle di dieta, induve cunsumu zucca di carota è api in grande quantità. S'ellu ci hè qualcosa in u mondu chì interessa à Menuhin più di ghjucà u viulinu è l'idee alti, allora questi sò quistioni di nutrimentu: fermamente cunvinta chì a vita deve esse trattata cum'è un sanu organicu, riesce à cunnette sti trè elementi in a so mente. .

À a fine di a carattarizazione, Winthrop si ferma nantu à a carità di Menuhin. Apuntendu chì u so ingaghjamentu da cuncerti supera $ 100 à l'annu, scrive chì distribuisce a maiò parte di sta quantità, è questu hè in più di cuncerti di carità per a Croce Rossa, i Ghjudei d'Israele, per i vittimi di i campi di cuncentrazione tedeschi, per aiutà. u travagliu di ricustruzzione in Inghilterra, Francia, Belgio è Olanda.

"Spessu trasferisce u prucedimentu da u cuncertu à u fondu di pensione di l'orchestra cù quale si eseguisce. A so vuluntà di serve cù u so arte per quasi ogni scopu di carità li hà guadagnatu a gratitudine di e persone in parechje parte di u mondu - è una scatula piena di ordini, finu à a Legione d'Onore è a Croce di Lorena.

L'imaghjina umana è creativa di Menuhin hè chjara. Pò esse chjamatu unu di i più grandi umanisti trà i musicisti di u mondu burghese. Stu umanisimu determina u so significatu eccezziunale in a cultura musicale mundiale di u nostru seculu.

L. Raaben, 1967

Lascia un Audiolibro